Reforma administraţiei. Bolojan: Ţinta este să angajăm răspunderea Guvernului în Parlament înainte de 1 februarie

Guvernul intenţionează să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administraţiei publice locale şi centrale, împreună cu măsurile de relansare economică, înainte de data de 1 februarie, a declarat premierul Ilie Bolojan, la Radio România Actualităţi.

Liberalul a fost întrebat, vineri, dacă procedura de angajare a răspunderii ar putea fi amânată pentru luna februarie.

„Procedura de angajare a răspunderii este o procedură care durează mai multe zile. Atunci când am spus că în prima parte a lunii februarie, am luat în calcul angajarea răspunderii înainte de data de 1 februarie şi derularea procedurii, închiderea procedurii în prima parte a lunii februarie. Deci, ţinta este să angajăm răspunderea Guvernului înainte de data de 1 februarie. E o problemă, pur şi simplu, de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară. De luni într-o săptămână începe activitatea parlamentară şi atunci este şi o logică de a nu mai face încă o şedinţă cu câteva zile înainte, la finalul săptămânii”, a afirmat Ilie Bolojan, citat de Agerpres.

În acelaşi context, premierul a fost întrebat dacă există „fisuri” în coaliţia de guvernare şi dacă, în cazul depunerii unei moţiuni de cenzură, ar putea exista parlamentari ai coaliţiei care să sprijine un astfel de demers.

„Susţinerea Guvernului, în afară de declaraţiile publice, se testează în Parlament şi atunci când Guvernul îşi va asuma răspunderea, va fi testul de susţinere parlamentară. În condiţiile în care se depune moţiune de cenzură, după aceea, sigur că se va face un vot pe această temă şi se va testa această susţinere”, a mai declarat Bolojan.

Premierul a menţionat şi câteva dintre măsurile de relansare economică incluse în pachetul pentru care Executivul urmează să îşi angajeze răspunderea, alături de reforma administraţiei publice.

„În discuţia pe care am avut-o, aceste două proiecte ar urma să fie adoptate în acelaşi pachet. Noi, ca ţară, în afară de a ne corecta acumulările negative bugetare pe care le-am înregistrat în aceşti ani, suntem în situaţia în care, pentru a dezvolta România în anii următori, trebuie să ne punem economia pe baze sănătoase. (...) Legislaţia va defini pachete de sprijin care să susţină, de exemplu, componentele de cercetare-dezvoltare, care să susţină investiţiile străine în România, pentru a le atrage, care să susţină anumite sectoare care au valoare în viitor, de exemplu, componenta de metale rare. (...) În aceste zile se definitivează toate aceste detalii şi până săptămâna viitoare, aceste două pachete ar trebui să fie integral finalizate”, a spus Ilie Bolojan.

Referitor la reforma administraţiei locale şi centrale, premierul a fost întrebat dacă aceasta va include şi reduceri de personal, estimate la aproximativ 10%.

„În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajaţi, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal. Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielilor cu salariile de 10%, ţinându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut – de exemplu, educaţia preuniversitară nu va fi afectată –, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-şi specificul, va putea lua măsurile de rigoare astfel încât instituţia să funcţioneze în bună regulă”, a explicat Bolojan.

El a subliniat că „în condiţiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat şi de către aparatul de stat, care în multe locuri este supradimensionat”.

„Se vede foarte clar din analiza structurii administraţiei publice locale că, dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unităţi administrativ-teritoriale, deci primării, care au personalul chiar cu noua grilă mai mic, nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradimensionat. Deci, două treimi din administraţia din România are nevoie de o reducere de personal”, a mai afirmat premierul.

Totodată, Ilie Bolojan a subliniat că, pentru a putea susţine investiţiile în administraţia locală în anii următori, este necesară corectarea problemelor acumulate în ultimii ani.

„Banii pe care îi are această ţară, din impozitele pe care le plătesc românii, trebuie direcţionaţi către investiţii care rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare. Pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem ca şi în 2024, şi în 2025 am avut investiţii enorme, dar creşterea economică a început să scadă, deşi investiţiile erau printre cele mai mari. În mod evident, o parte din aceste investiţii nu mai au un efect de antrenare mare”, a concluzionat Bolojan.