Realitatea celei de‑a patra vizite a lui Sanchez în China: o relaţie la fel de inegală pe cât de opacă

Preşedintele spaniol, Pedro Sanchez, îşi începe luni vizita oficială de trei zile în China, în cadrul căreia va sublinia din nou „buna perioadă” pe care o traversează relaţiile dintre Spania şi gigantul asiatic, graţie „bunei guvernări” de care ar fi dat dovadă Executivul.

Acesta este vizita cu cea mai mare încărcătură politică dintre cele patru, întrucât, din punct de vedere economic, cifrele contrazic discursul Guvernului: dezechilibrul din balanţa comercială dintre cele două ţări a continuat să se accentueze.

Aşa cum arată cotidianul El Debate, există un singur fapt care contrazice naraţiunea Guvernului la începutul acestei a patra vizite efectuate de Pedro Sanchez în mai puţin de trei ani – şi prima la care îl însoţeşte soţia sa: dezechilibrul balanţei comerciale dintre cele două ţări, considerat principalul handicap, nu doar că nu s‑a redus, ci s‑a amplificat din 2023, anul primei vizite a preşedintelui.

În 2025, Spania a exportat în China bunuri în valoare de 7.971,6 milioane de euro şi a importat în valoare de 50.249,5 milioane, potrivit “Raportului de Comerţ Exterior” elaborat de Ministerul Economiei. Cu alte cuvinte, o balanţă comercială favorabilă Chinei cu 42.277,9 milioane de euro. În 2024, exporturile fuseseră ceva mai mici – 7.467 milioane de euro –, iar importurile au urcat la 45.174 milioane. În 2023, exporturile s‑au ridicat la 7.505 milioane, iar importurile la 44.225 milioane. Iar în 2022, anul anterior primei vizite a preşedintelui, Spania exportase bunuri în valoare de 8.048 milioane şi importase din China în valoare de 49.860 milioane. Aşadar, a exportat atunci mai mult decât avea să exporte ulterior.

Surse guvernamentale recunosc că „cifrele sunt ceea ce sunt” şi că este evident că deficitul comercial a continuat să crească, în pofida deferenţelor şi complimentelor adresate liderului chinez Xi Jinping.

Totuşi, justifică această situaţie prin faptul că datele trebuie interpretate în contextul tensiunilor tarifare intense dintre China şi Uniunea Europeană. Potrivit aceloraşi surse, dezechilibrul este comun celor 27 de state membre şi se explică, în esenţă, prin creşterea mult mai rapidă a importurilor în raport cu exporturile. Se subliniază, de asemenea, că fără vizitele anuale ale lui Sanchez în China, Spania „s‑ar afla într‑o situaţie mai proastă” şi că, dincolo de indicatorii macroeconomici, relaţia bilaterală rămâne „foarte bună”.

În cursul călătoriei efectuate în septembrie 2024, Sanchez încercase să medieze războiul tarifar dintre Bruxelles şi Beijing privind automobilele electrice chineze, de teama represaliilor lui Xi Jinping în privinţa importurilor de carne de porc – un sector cu uriaşe consecinţe pentru industria alimentară spaniolă. Încercarea nu a dat rezultate. Cu toate acestea, Executivul susţine că regimul chinez „ascultă” preşedintele spaniol şi „ţine cont de opiniile sale”.

De această dată, vizita are o încărcătură politică suplimentară: este prima de natură oficială, Sanchez fiind însoţit de Begoña Gomez, iar preşedintele chinez va oferi un banchet în onoarea cuplului prezidenţial. Premierul spaniol se va întâlni, de asemenea, cu prim‑ministrul chinez şi cu preşedintele Adunării Naţionale Populare – adică cu cele mai înalte trei autorităţi ale statului. Momentul este deosebit de delicat, în contextul războiului din Iran, al fragilului armistiţiu de două săptămâni şi al criticilor privind implicarea limitată a Chinei.

La Beijing, Sanchez va avea o întrevedere cu investitori chinezi, însă Executivul nu a făcut publică lista acestora.

Se ştie doar că provin din domenii precum tehnologia, energia, industria auto şi telecomunicaţiile. Preşedintele va vizita totodată sediul companiei Xiaomi şi se va reuni cu „firme inovatoare”. Accesul companiilor chineze pe piaţa spaniolă este mult mai facil decât al celor spaniole pe piaţa chineză, unde totul trece prin birourile Partidului Comunist. Totuşi, Moncloa insistă că orice firmă care doreşte să se stabilească în Spania trebuie să genereze valoare adăugată, locuri de muncă locale şi o reţea de firme auxiliare.

Guvernul nu a clarificat dacă pe această listă se află şi Huawei, companie cu care fostul preşedinte José Luis Rodriguez Zapatero are legături strânse. Vara trecută, a apărut informaţia că Executivul lui Sanchez atribuise mai multe contracte pentru stocarea înregistrărilor telefonice judiciare şi pentru reţeaua 5G a unor infrastructuri critice companiei chineze. Washingtonul a interzis deja Huawei, acuzând‑o de spionaj în favoarea regimului de la Beijing, iar la Bruxelles se află în dezbatere o lege care va interzice participarea acesteia la dezvoltarea infrastructurilor strategice. Presiunile venite din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene au fost atât de mari încât Guvernul spaniol a anulat acele contracte.

Umbra fostului preşedinte planează asupra acestei vizite şi asupra celor precedente la Beijing, dat fiind trecutul său de apropiere faţă de regimul lui Xi.

Ambasadorul Chinei în Spania, Yao Jing, afirma despre Zapatero într‑un interviu acordat cotidianului El Mundo în aprilie anul trecut: „Se bucură de respectul nostru şi, mai mult, continuă să se ocupe de China. A colaborat cu centre de reflecţie chineze şi participă la forumurile noastre. Preţuim relaţia sa apropiată şi prietenoasă cu China.” Şi adăuga: „Este un vechi prieten al Chinei şi a contribuit la înţelegerea reciprocă dintre cele două ţări.”

Programul călătoriei include şi o conferinţă la Universitatea Tsinghua, unde Sanchez se va întâlni cu experţi în relaţii internaţionale. De asemenea, este prevăzut un eveniment cu antreprenori spanioli care au interese în China, o vizită la Academia Chineză de Ştiinţe (echivalentul chinez al CSIC) şi o întrevedere cu preşedintele Camerei de Comerţ din capitală. Agenda Begoñei Gomez rămâne complet necunoscută; Guvernul se limitează la a preciza că aceasta se va alătura unor acte oficiale, fără a clarifica dacă va avea şi program propriu.