Reacţia tăioasă a lui Danileţ după ce Uniunea Barourilor sare în apărarea unui avocat condamnat în dosarul Ferma Băneasa
alte articole
Judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat, sâmbătă, că reacţia Uniunii Naţionale a Barourilor din România la condamnarea avocatului Robert Mihăiţă Roşu, este „vituperantă”. În plus, magistratul a criticat „tăcerea CSM” faţă de această situaţie, adăugând că orice reacţie a sa va fi acum tardivă.
„Un avocat tocmai a fost condamnat definitiv, iar UNBR a avut o reacţie publică vituperantă. Aşa ceva nu este permis între profesiile noastre. Pe de o parte, pentru că magistratura şi barourile au un mecanism de comunicare pentru care s-au cheltuit milioane de euro bune care, iată, nu a fost respectat. Există organe specializate care se ocupă de aspectele criticate, apelarea imediată la agora nefiind indicată”, a susţinut Danileţ pe pagina sa de Facebook.
Pe de altă parte, explică judecătorul, motivarea soluţiei de condamnare încă nu există, adăugând că, ani de zile la rând, a susţinut că este ilogică pronunţarea soluţiei în primă fază şi doar ulterior să aibă loc motivarea acesteia.
„Aşa este legea, asta fac instanţele şi CCR, ceea ce este profund neproductiv şi naşte speculaţii. Or, reacţia critică privind o soluţie judiciară definitivă nu se poate face la modul profesionist mai înainte de a cunoaşte motivarea ei. Însă, aceasta va veni de abia peste câteva luni, timp în care populaţia are la dispoziţie doar reacţia baroului şi nicio reacţie a justiţiei. Asta nu e echitabil”, a continuat Danileţ.
Avocatul Robert Mihăiţă Roşu, de la casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, implicat în dosarul Ferma Băneasa, a fost achitat de Curtea de Apel Braşov, însă ICCJ l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru: constituirea unui grup infracţional organizat; trafic de influenţă, în formă continuată; complicitate la spălarea banilor, în formă continuată; şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave.
În legătură cu cele două hotărâri diferite, Danileţ a precizat următoarele: nicio persoană nu a fost şi nu va fi condamnată pentru activitatea desfăşurată ca avocat/magistrat/parlamentar; şi, în ceea ce priveşte diferenţa între soluţia din fond şi cea din apel, aceasta se explică prin însuşi rolul căilor de atac şi anume să îndrepte eventualele erori.
„Să ne înţelegem: personal îi consider pe avocaţi „colegi” şi chiar aceasta este formula de adresare pe care eu o folosesc la Cluj în sala de judecată. Magistratura şi avocatura nu sunt adversare, nici în sala de judecată, nici în cea publică. Activitatea noastră este complementară, iar procurorii şi avocaţii sunt parteneri esenţiali care contribuie la înfăptuirea justiţiei de către judecători. Când sunt magistraţi sau avocaţi ce comit infracţiuni, ei trebuie sancţionaţi, căci nici măcar ei nu sunt deasupra legii. Din păcate, în cursul anilor, unii magistraţi condamnaţi pentru corupţie au fost primiţi în avocatură. Unii avocaţi speculanţi au fost primiţi în magistratură doar pentru a pleca rapid cu pensie de serviciu. Unii avocaţi fac scut la adresa unor condamnaţi din sânul breslei lor, prin amânarea sau nepunerea în discuţie a excluderii lor din barou. Majoritatea magistraţilor nu discută în colective soluţiile de condamnare ale unor foşti colegi. Lucrurile astea nu ne fac cinste. Suntem în slujba justiţiei, nu a necinstei. Suntem oamenii legii, nu ai fărădelegii”, a mai afirmat judecătorul.
Potrivit magistratului, critica soluţiilor judecătoreşti este dezirabilă, cu menţiunea că nemulţumirile punctuale nu ne îndreptăţesc însă să criticăm ICCJ ca instituţie sau justiţia ca ansamblu.
„Evident, e nevoie de dialog între profesii. Acesta lipseşte. Lupta prin comunicate o consider ineficientă, scandalul de presă generat fiind complet inutil. Nu pot să nu remarc tăcerea CSM faţă de această situaţie, care are sarcina de a apăra reputaţia profesională a magistraţilor şi imaginea justiţiei. Orice reacţie a sa este deja tardivă. La fel cum a fost în ce priveşte cazul colegei de la Iaşi, acuzată de unii avocaţi de fapte care s-au dovedit a fi minciuni”, a mai declarat Danileţ.
Nu în ultimul rând, judecătorul a subliniat că reputaţia şi încrederea în justiţie se construiesc greu, prin efortul lipsit de ipocrizie al fiecăruia, adăugând că, pentru Justiţie, „cu toţii trebuie să contribuim: societate şi profesionişti ai dreptului, deopotrivă”.
Reacţia UNBR la condamnarea avocatului
Într-un comunicat publicat vineri, UNBR a susţinut că „discrepanţa radicală” între cele două hotărâri judecătoreşti privindu-l pe avocatul Roşu arată slăbiciunile sistemului şi consecinţele grave ale acestora asupra credibilităţii justiţiei, adăugând că este inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultaţiile şi susţinerile făcute în calitate de reprezentant.
„Pornind de la cazul avocatului Robert-Mihăiţă Roşu, condamnat în dosarul Băneasa, la data de 17 decembrie 2020, UNBR readuce în discuţia corpului profesional, a autorităţilor şi a publicului problemele privind acuzarea şi condamnarea avocaţilor pentru demersurile făcute în reprezentarea şi consilierea clientului. UNBR îşi menţine poziţia din 2015 în contextul punerii sub învinuire a avocatului Robert-Mihăiţă Roşu în legătură cu activitatea sa profesională. UNBR monitorizează cu atenţie informaţiile publice cu privire la toate cazurile de încălcare de către autorităţi a principiilor fundamentale ale profesiei de avocat.
În condiţiile în care una dintre instanţe a constatat că toate faptele avocatului se înscriu în exerciţiul normal al profesiei de avocat (redactarea de contracte, notificări, memorii) şi că nu există probe că a comis vreo faptă de pretindere ori de primire a unor bunuri în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionarii publici competenţi să dispună restituirea bunurilor revendicate de unul dintre inculpaţii pe care îi reprezenta, este inacceptabil şi depăşeşte puterea de înţelegere cum, în aceeaşi speţă, hotărârea finală este radical diferită”, se arată în comunicatul UNBR.
Reamintim că, joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat verdictul final în dosarul Ferma Băneasa, dosar trimis în judecată pe 18 mai 2016 şi cu un prejudiciu de circa 140 de milioane de euro.
În acest dosar, afaceristul Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benjamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, iar Prinţul Paul – trei ani şi patru luni. Jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, iar avocatul Robert Roşu, la 5 ani de închisoare. Lucian Mateescu a primit o condamnare de 3 ani cu suspendare. Sentinţele sunt definitive şi executorii, nu mai pot fi atacate.
