„Răul e deja făcut”: criza petrolieră mondială a schimbat pentru totdeauna industria combustibililor fosili, afirmă şeful AIE

Criza petrolului declanşată de războiul cu Iranul a schimbat pentru totdeauna industria combustibililor fosili, determinând ţările să renunţe la aceştia pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie, a afirmat cel mai important economist mondial în domeniul energiei.

Fatih Birol, directorul executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), a mai spus că, în ciuda presiunilor, Marea Britanie ar trebui să renunţe la o mare parte din potenţiala sa expansiune în Marea Nordului.

Într-un interviu exclusiv acordat ziarului The Guardian, Birol a afirmat că un efect cheie al războiului dintre SUA şi Israel împotriva Iranului este că ţările îşi vor pierde încrederea în combustibilii fosili, iar cererea pentru aceştia va scădea.

„Percepţia lor asupra riscului şi fiabilităţii se va schimba. Guvernele îşi vor revizui strategiile energetice. Se va înregistra o creştere semnificativă a energiei regenerabile şi a energiei nucleare, precum şi o orientare sporită către un viitor mai electrificat”, a spus el. „Iar acest lucru va afecta pieţele principale de petrol.”

Birol a afirmat că nu există cale de întoarcere din această criză: „Vaza s-a spart, pagubele sunt făcute – va fi foarte dificil să punem bucăţile la loc. Acest lucru va avea consecinţe permanente asupra pieţelor energetice globale în anii următori.”

Deşi s-a concentrat pe imaginea globală a penuriei şi a cererii viitoare, şeful AIE a îndemnat, de asemenea, la prudenţă în ceea ce priveşte potenţialele planuri ale Regatului Unit. Industria petrolieră şi aliaţii săi au cerut intensificarea forajelor în Marea Nordului, inclusiv acordarea undă verde pentru câmpurile Jackdaw şi Rosebank, care au primit licenţe de explorare, dar nu şi permise de producţie.

Birol a declarat: „Decizia aparţine guvernului, dar aceste câmpuri nu ar schimba prea mult securitatea energetică a Regatului Unit şi nici preţul petrolului şi al gazelor. Ele nu ar avea un impact semnificativ asupra acestei crize.”

El a avertizat, de asemenea, împotriva acordării de licenţe de explorare pentru noi câmpuri pe motive comerciale.

„Acestea nu vor furniza cantităţi semnificative de petrol şi gaze pentru mulţi ani de acum înainte”, a spus Birol. „Nu vor reduce facturile, Marea Britanie va rămâne un importator important şi un acceptant de preţuri pe pieţele internaţionale. Nici măcar nu vorbesc despre efectele schimbărilor climatice – doar din punct de vedere comercial, a face o investiţie majoră în explorare s-ar putea să nu aibă sens din punct de vedere comercial.”

Tieback-urile, prin care gama de câmpuri petroliere existente este extinsă, erau o altă problema, a adăugat el – acestea ar trebui să continue.

Într-un interviu amplu, Birol a afirmat că perspectivele de viitor, care s-au schimbat radical, oferă oportunităţi extinse pentru energia regenerabilă, dar şi pericole care ar putea deraia progresul în domeniul climatic. În calitate de şef de lungă durată al organismului global de supraveghere a energiei, el este una dintre cele mai influente voci pentru guvernele din întreaga lume.

Birol a mai spus că menţinerea preţurilor ridicate la combustibilii fosili ar putea tenta ţările în curs de dezvoltare să se orienteze către cărbune, dar energia solară este competitivă cu cărbunele din punct de vedere al costurilor şi creşte mai rapid.

Energiile regenerabile oferă o alternativă fără regrete, iar energia nucleară va fi, de asemenea, probabil, în creştere. Construirea de instalaţii de energie regenerabilă este o opţiune „pe care nu am auzit niciodată ca cineva să o regrete”, a spus el. „Nu văd niciun dezavantaj pentru energia regenerabilă.”

Deşi a cerut impozite pe profiturile excepţionale în timpul crizei din Ucraina pentru a preleva o parte din profiturile uriaşe nejustificate ale companiilor energetice, Birol a spus că este prea devreme în această criză pentru noi taxe.

Impactul asupra îngrăşămintelor, alimentelor, heliului, software-ului şi altor industrii va continua chiar dacă strâmtoarea Hormuz s-ar redeschide.

Această criză a fost „mai mare decât toate cele mai mari crize la un loc şi, prin urmare, uriaşă”, a spus el. „Încă nu pot înţelege cum lumea a fost atât de luată prin surprindere, încât economia globală poate fi ţinută ostatică de o strâmtoare de 50 km.”

Peste 50 de guverne, inclusiv Marea Britanie, UE, marii producători de petrol şi zeci de ţări în curs de dezvoltare, se vor reuni săptămâna viitoare în Columbia pentru prima conferinţă internaţională din istorie privind tranziţia de la combustibilii fosili, unde vor fi discutate răspunsul global la criza petrolului şi promovarea energiei regenerabile.