Flota fantomă a Kremlinului a început să se teamă să intre în apele teritoriale ale Suediei după capturarea petrolierelor
Măsurile ferme luate de autorităţile suedeze, care au început să combată flota rusă „din umbră”, au determinat tancurile acesteia să se ţină la distanţă de apele teritoriale ale ţării. Deşi livrările continuă, abordarea mai strictă a ţărilor europene obligă tancurile să parcurgă rute mai lungi, crescând astfel costurile cu combustibilul şi riscurile.
Conform datelor de monitorizare a navelor din 7 aprilie, colectate de Bloomberg, dintre cele 22 de petroliere sancţionate, mai mult de jumătate – 13 – au navigat la sud de insula daneză Bornholm din Marea Baltică, în loc să folosească ruta nordică mai scurtă de-a lungul coastelor Suediei, pe care o foloseau anterior.
Paza de Coastă a Suediei a înregistrat „câteva cazuri” în care navele „au ales o rută diferită” de cea aşteptată, deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la faptul dacă aceste schimbări vor deveni o nouă practică stabilită, se menţionează în răspunsul său la solicitarea Bloomberg.
Schimbarea rutei a avut loc după ce, în martie, membrii Gărzii de Coastă suedeze au urcat la bordul tancurilor Şea Owl 1 şi Caffa, care se credea că navigau sub pavilioane false. La începutul lunii aprilie, aceştia au urcat şi la bordul navei Flora 1, suspectând că aceasta era sursa unei scurgeri de petrol. Această informaţie nu s-a confirmat, iar nava a fost eliberată.
Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a declarat miercuri în parlament că nu trebuie subestimată importanţa acţiunilor de inspecţie a navelor din flota fantomă:
Dar pentru ca această metodă să devină şi mai eficientă, şi alte ţări trebuie să adopte o abordare mai strictă. În Marea Baltică, petrolierele nu pot evita să treacă de-a lungul coastelor Danemarcei, dar aceasta, deşi a intensificat controlul asupra lor, nu opreşte navele şi nu efectuează inspecţii. Copenhaga invocă dreptul maritim internaţional, care garantează libertatea navigaţiei prin strâmtorile daneze.
Nici Marea Britanie nu întreprinde deocamdată acţiuni concrete, deşi premierul Keir Starmer a promis în martie că va urmări petrolierele aflate sub sancţiuni. Londra nu a clarificat încă definitiv subtilităţile juridice, precum şi consecinţele practice, inclusiv problema ce se va face cu navele după reţinerea lor.
Cu toate acestea, chiar şi ameninţarea lui Starmer a avut consecinţe. După cum a arătat o analiză realizată la sfârşitul lunii martie, o parte din petrolierele care transportă petrol rusesc din porturile baltice au început să ocolească Insulele Britanice pe la nord, în loc să treacă, aşa cum se obişnuia, prin Canalul Mânecii, notează Bloomberg. Acest ocol prelungeşte ruta din Marea Baltică până în Marea Mediterană cu aproximativ două zile, adică cu 25%.
