Raportul Macroeconomic „România - Top 10 provocări” prezentat de BCR

Leul ar putea fi tranzacţionat în nivelul de 4,3-4,5, în cea mai mare parte a anului 2012; creşterea economică ar putea fi în jur de 1%; inflaţia îşi va inversa trendul în partea a doua a anului, dar va rămâne în intervalul ţinta stabilit de BNR pentru 2012; îmbunatăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene la peste 60% şi atragerea de ISD în agricultura, industria prelucrătoare şi turism ar putea determina reducerea deficitului de cont current cu 2-3% din PIB pe termen mediu, sunt câteva dintre provocările cu care se confruntă economia României, a declarat Lucian Anghel, economistul şef al BCR, cu ocazia prezentării Raportului Macroeconomic „România - Top 10 provocări”.

Conform echipei BCR, principalele 10 provocări cu care se confruntă economia României sunt:

Creşterea economică 2012: a fi sau a nu fi.

Prognoza BCR de creştere economică, în jur de 1%, este bine calibrată faţă de un scenariu care indică stagnare/uşor declin în Zona Euro; diferenţialul de creştere dintre România şi Zona Euro rămâne unul pozitiv, de circa 1pp în 2012.

Fonduri europene- nevoie stringentă de noi măsuri.

Investiţiile bazate de fonduri europene prezintă o capacitate mai mare de susţinere a creşterii economice pe termen lung

Simpla rostogolire a datoriei externe nu poate asigura creştere economică.

Fluxuri de capital care nu generează datorie (în principal ISD, fonduri europene, venituri din alte surse) trebuie să se afle în centrul atenţiei.

Consistenţă în domeniul politicilor urmate, condiţie de bază pentru menţinerea încrederii investitorilor.

Pieţele internaţionale vor urmări îndeaproape orice decizie politică, în special într-un act electoral; creşterea CDS ar putea fi usturătoare pentru finanţarea datoriei publice şi private.

Reforma în domeniul public - o sarcină dificilă într-un an electoral.

Continuarea reformelor publice este esenţială pentru procesul de consolidare fiscală a ţării şi pentru menţinerea acordului cu FMI şi UE, în special în aceste timpuri destul de tulburi.

Exporturile- accent mai mare pe calitate.

Deşi structura exporturilor s-a îmbunătăţit, gradul încă redus de inovare este totuşi prezent la nivelul produselor, ceea ce explică în parte nivelul redus de vandabilitate a exporturilor româneşti.

Productivitatea muncii- element de bază al creşterii economice.

România este o economie care se bazează mult pe o forţă de muncă şi un accent mai mare trebuie pus pe atragerea în continuare de ISD şi fonduri UE; o creştere a productivităţii va permite României să livreze produse în cantităţi mai mari, mai bune şi mai rapid.

Leul, pe un teren sensibil, în ciuda îmbunătăţirii fundamentelor macroeconomice.

Leul ar putea tranzacţiona în nivelul de 4,3-4,5, în cea mai mare parte a anului 2012 şi numai acţiunea concomitentă a unor factori pozitivi - care acum par foarte îndepărtaţi - ar putea determina o apreciere a monedei naţionale.

Inflaţia va atinge noi minime istorice în prima jumătate a lui 2012, dar ce va urma după aceea?

Efectul de bază favorabil şi persistent deficitului de cerere agregată vor fi principalii factori dezinflaţionişti; inflaţia îşi va inversa trendul în partea a doua a anului, dar va rămâne în intervalul ţintă stabilit de BNR pentru 2012.

Reducerea deficitului de cont curent- misiune imposibilă?

Îmbunatăţirea ratei de absorţie a fondurilor europene la peste 60% şi atragerea de ISD în agricultură, industria prelucrătoare şi turism ar putea determina reducerea deficitului de cont curent cu 2-3% din PIB pe termen mediu.