Raport despre împrumutul rusesc. Dumitru Alaiba: Dodon a încercat să vândă ţara
alte articole
„Dodon a încercat să vândă ţara, băgându-ne într-o schemă extrem de periculoasă cu împrumutul rusesc”, susţine deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Dumitru Alaiba, după ce autorităţile de la Chişinău au dat clar de înţeles că nu vor renunţa la Acordul de împrumut din Federaţia Rusă şi că îl va renegocia.
„În baza informaţiei pe care am solicitat-o de la Ministerul Finanţelor am analizat acţiunile şi consecutivitatea paşilor. Nu o să dau (încă) o apreciere juridică. Poate o fac procurorii. Acum, sau peste ani de zile. Pentru trădare de patrie nu expiră termenul”, se arată într-o postare a lui Alaiba pe blogul personal.
Totodată, acesta a punctat principalii paşi de negociere a acestui acord, considerat de unii politicieni, comentatori politici, experţi economici, ca fiind păgubos pentru Republica Moldova, subliniind că trebuie să se acorde mare atenţie la data de 13 martie 2020. Asta putea să fie data X, când cu paşi fulgerător de rapizi, în jumate de zi, se pregătea începutul unui nou furt de proporţii.
Mai mult decât atât, Alaiba consideră că procesul negocierii şi aprobării Acordului de Împrumut poartă toate însemnele faptului că a avut o motivaţie mai mult politică, decât economică, riscând să prejudicieze grav interesele Republicii Moldova şi anume:
1. Întreg procesul de negociere a Acordului a fost unul netransparent. Guvernul a făcut un singur comunicat cu conţinut destul de general. Documentul a fost ţinut secret. Timp de două luni acesta nu a fost divulgat nici opiniei publice, nici deputaţilor, chiar dacă au fost asemenea solicitări. Nu a fost publicat nici un document intermediar (memorandum de înţelegere, proiect al acordului etc.);
2. Instituţiile au dat avize formale, fără ca să analizeze detaliat prevederile documentului. Acest lucru, probabil, a afectat calitatea analizelor şi, respectiv, calitatea deciziei de a contracta împrumutul. În aceeaşi zi pe data de 13 martie, până la ora 12:30, au avut loc următoarele:
- Ministerul Finanţelor remite proiectul de HG la avizare instituţiilor;
- Instituţiile trimit avizele către Ministerul Finanţelor;
- Ministerul Finanţelor solicită Cancelariei de Stat promovarea proiectului de Hotărâre a Guvernului în regim prioritar;
- Proiectul este inclus pe ordin aprobat în Şedinţa de Guvern, care a avut loc la ora 12:30 în aceeaşi zi. Acordul era unicul subiect pe Ordinea de zi, deci a fost o Şedinţă de Guvern organizată special pentru aprobarea acordului. Aceeaşi Hotărâre de Guvern iniţiază negocierile (fără a institui o echipă de negociatori) şi aprobă semnarea Acordului (fără a împuternici pe cineva expres);
3. Calitatea negocierilor a fost una proastă, de facto, negocieri asupra Acordului, nu au fost. Procese verbale ale negocierilor, informaţie despre câte runde de negocieri au avut loc, cine a negociat, nu există;
4. A fost neglijată recomandarea funcţionarilor din Ministerul Finanţelor, conform căreia în cazul unui împrumut în Euro, rata maximă poate fi 1,2% anual. Guvernul era aproape să cauzeze un cost nejustificat asupra cetăţenilor de cel puţin 0,8% anual din suma împrumutului, întrucât acordul a fost negociat cu o dobândă de 2% anual;
5. Acordul conţinea prevederi ilegale şi neconstituţionale, totuşi nota informativă a proiectului Hotărârii Guvernului dă asigurări că textul Acordului nu contravine nici legislaţiei, nici Constituţiei. După cum s-a demonstrat ulterior Acordul de Împrumut, negociat (sau nu) de Ministerul Finanţelor, avizat şi aprobat de Guvern într-o şedinţă de urgenţă, votat de Parlament, a fost unul anticonstituţional.
