Europa trebuie să-şi dezvolte propria inteligenţă artificială sau riscă să fie izolată de SUA sau China, afirmă şefa BCE

Europa trebuie să-şi dezvolte propria tehnologie de inteligenţă artificială (AI) şi să construiască mai multe centre de date pentru a neutraliza ameninţarea de a fi izolată de Statele Unite sau China, a declarat Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene.

Lagarde a spus că Europa are nevoie de modele de AI – tehnologia care stă la baza unor instrumente precum chatboturile – care să fie “suficient de bune” pentru a îndeplini majoritatea sarcinilor şi care să funcţioneze în centre de date situate pe teritoriul european. Dacă Europa investeşte în propria tehnologie AI, a spus Lagarde, “ameninţarea de a fi izolată îşi pierde forţa”, potrivit The Guardian.

AI este dezvoltată în alte regiuni ale lumii, a declarat şefa BCE într-un discurs susţinut la Viena. Statele Unite au produs anul trecut 59 de modele de AI importante, iar China 35, în timp ce Franţa şi Marea Britanie au produs câte unul. Ea a adăugat că SUA găzduieşte 75% din capacitatea mondială de calcul pentru AI – furnizată de centrele de date – în timp ce Europa deţine doar 5%.

Lagarde a spus că Europa se confruntă cu “o alegere dificilă”:

“Fie încetineşte adoptarea AI, din cauza că nu îşi poate proteja datele, şi renunţă la creşterea economică. Fie adoptă rapid AI, devine foarte dependentă de aceasta şi riscă să-şi piardă libertatea de a-şi organiza economia în funcţie de propriile valori”.

Izolarea Europei de tehnologia AI sau modificarea condiţiilor în care aceasta poate fi accesată ar avea un impact economic extins şi imediat, a menţionat ea.

“În câţiva ani, AI va verifica mărfurile la frontieră, va decide ce declaraţii fiscale sunt supuse unui control, va coordona trenurile, va monitoriza pacienţii în saloanele spitalelor şi va procesa plăţile în bănci. Retragerea accesului sau modificarea condiţiilor de acces ar afecta astfel toate sectoarele simultan”, a declarat Lagarde.

Ea a spus că acest lucru ar reprezenta o formă de influenţă “pe care niciun partener comercial nu a deţinut-o vreodată asupra Europei şi care ar putea fi folosită în orice negociere, de exemplu în privinţa tarifelor vamale sau a taxelor digitale”.

Deşi UE şi SUA rămân aliaţi importanţi, administraţia preşedintelui Donald Trump a zdruncinat această încredere printr-o serie de situaţii, inclusiv impunerea unor tarife vamale, solicitările privind preluarea Groenlandei – un teritoriu în mare parte autonom care face parte din comunitatea statală daneză – şi retragerea trupelor americane din Europa pe fondul unor neînţelegeri politice.

Dacă este adoptată rapid, inteligenţă artificială ar putea creşte nivelul productivităţii – un indicator al performanţei economice – cu până la 4% într-un deceniu, ceea ce ar avea un efect transformator asupra finanţelor publice, a spus Lagarde.

Îndemnând Europa să-şi extindă capacitatea de calcul, ea a declarat: “Europa are deja o capacitate insuficientă de centre de date pentru a-şi satisface propria cerere, iar conform tendinţelor actuale, acest deficit este estimat să crească de peste şase ori într-un deceniu”.

Nevoile de investiţii ale companiilor americane din domeniul tehnologiei sunt atât de mari încât acestea recurg tot mai mult la împrumuturi în Europa, ceea ce duce la creşterea costurilor pentru ceilalţi, deoarece companiile americane concurează cu acestea pentru finanţare pe pieţele de obligaţiuni şi de credit.

Fondurile europene de pensii investesc, de asemenea, masiv în acţiuni ale companiilor americane de tehnologie, astfel încât orice corecţie a pieţei ar afecta economiile europenilor, a adăugat şefa BCE.