Protestele din Turcia, din stradă la tribunal

Deşi mai au loc unele acţiuni ale poliţiei, în oraşe ca Ankara sau Eskisehir, la Istanbul domneşte liniştea: protestele antiguvernamentale s-au mutat din stradă la tribunal, iar strigătele au fost înlocuite cu rezistenţa pasivă. Platforma Solidaritate cu Taksim, coordonatoare a protestelor izbucnite acum trei săptămâni, a prezentat un denunţ în faţa Procuraturii împotriva guvernatorului oraşului, primarului şi directorului serviciului de intervenţie, pentru uz excesiv de forţă împotriva manifestanţilor. Au fost aduse la tribunal 28 de persoane, arestate în timpul raziilor din ultimele zile şi acuzate de 'adunare şi manifestaţii ilegale', în timp ce alte 46 au fost puse în libertate, informează ziarul spaniol ABC.

Potrivit postului CNNTürk, 583 de persoane au fost arestate de poliţie de la începerea protestelor, aceste persoane fiind deferite justiţiei, însă doar patru au fost plasate în arest preventiv, în timp ce restul au fost puse în libertate. Cei care protestează acum în piaţă nu vor mai putea fi acuzaţi de 'manifestaţie ilegală' având în vedere că stau nemişcaţi şi protestează în tăcere. 'Nu suntem în măsură să condamnăm aceste proteste', a recunoscut vicepremierul, Bülent Arinç, care a considerat acest nou mod de a manifesta drept 'non violent', cu condiţia să nu stânjenească traficul. Nu doar guvernul, ci şi mulţi cetăţeni consideră această cotitură luată de manifestaţii ca un lucru pozitiv.

Ei sunt de părere că este mult mai eficient să se stea nemişcat câteva ore decât să se arunce cu pietre în poliţişti. Însă acest protest paşnic este posibil doar la Istanbul, în faţa prezenţei masive a ziariştilor, unde guvernul nu poate să intervină în mod violent, contrar a ceea s-a întâmplat în provincie, în anii trecuţi, cu protestele similare ale kurzilor. Pe de altă parte manifestaţiile din piaţa Taksim au devenit acţiuni solitare (cei care vin aproape că nu vorbesc între ei şi nu par organizaţi). Totuşi mişcarea civică nu s-a dizolvat, după evacuarea parcului Gezi, care s-a produs duminică. Au loc adunări zilnice în numeroase cartiere din Istanbul, de obicei în parcuri, unde se strâng cetăţenii pentru a dezbate ce trebuie făcut în continuare.

Se anticipează deja sfârşitul ciocnirilor violente şi este momentul să se facă un bilanţ al pagubelor. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a cifrat la 50 de milioane de dolari pagubele provocate de proteste, în timp ce vicepremierul Ali Babacan a estimat la 1,35 de miliarde de dolari pierderile la Bursa de la Istanbul, iar unii economişti calculează impactul negativ total la 20 de miliarde sau chiar mai mari de 50 de miliarde de dolari.

O parte din prejudiciu a fost provocat de devalorizarea monedei naţionale faţă de euro şi de dolar şi, deşi 'guvernul are un buget adecvat pentru a putea interveni şi a menţine o rezervă de devize adecvată, nimeni nu ştie în cât timp va putea gestiona criza', este de părere economistul Mustafa Sönmez. El a avertizat că 'Turcia are o datorie de 340 miliarde de dolari, din care 37% este pe termen scurt şi privat, iar o prăbuşire a monedei este marea temere a cercurilor de afaceri'.

'Cererea internă a scăzut şi acest lucru va continua, iar rata de creştere de 4 % nu va putea fi menţinută; va creşte şomajul şi vor fi mai puţine încasări fiscale. Dacă va creşte deficitul, vom avea nevoie de mai mulţi bani, ceea va duce la o creştere a dobânzilor', a conchis el.