Protest masiv împotriva transformării albanezei în cea de-a doua limbă oficială a Macedoniei

Câteva mii de persoane au protestat luni seara în capitala Macedoniei, Skopje, împotriva unui acord politic ce va asigura o utilizarea mai largă a limbii albaneze în statul divizat etnic.

Protestul a avut loc după ce lider social-democraţilor, Zoran Zaev, a prezentat semnăturile din partea a trei partide politice ale etnicilor albanezi, arătând că deţine un suport suficient în Parlament pentru a forma un nou guvern luna următoare.

“Semnăturile vor permite o încheiere a crizei din Macedonia şi vor permite ţării să meargă înainte în cele din urmă”, a susţinut Zaev, adăugând că el se aşteaptă la un “transfer de putere paşnic şi rapid”.

Partidele etnicilor albanezi au condiţionat suportul lor pentru guvernul de coaliţie al lui Zaev de adoptarea unei legi privind utilizarea mai largă a limbii lor în Macedonia.

Albaneza este în prezent limbă oficială doar în zonele unde albanezii reprezintă peste 20% din populaţiile respective.

O mişcare autodenumită “Pentru o Macedonie Unită” a cerut pe reţelele sociale ca oamenii să iasă pe străzi pentru a protesta împotriva acordului. Majoritatea manifestanţilor de luni păreau să susţină partidul conservator VMRO, care a denunţat transformarea albanezei în cea de-a doua limbă oficială în Macedonia.

Manifestanţii au mărşăluit paşnic de la clădirea Guvernului la cea a Parlamentului din capitala Skopje, scandând “Această lege nu va fi adoptată”, cântând cântece naţionale macedonene şi afişând pancarte pe care erau scrise mesaje precum “Spunem NU bilingvismului” sau “Aceasta este Linia noastră Roşie”.

Partidele care formează coaliţie de guvernare propusă “doresc să dividă culorile galbenă şi roşie de pe steagul macedonean. Nu vom lăsa ca acest lucru să se întâmple. Ei doresc distrugere, noi dorim o Macedonie unită”, a declarat Bogdan Ilievski, unul dintre organizatorii protestului.

Criza politică, apărută acum doi ani în ţara balcanică, a fost declanşată de un scandal privind monitorizarea convorbirilor a aproximativ 20.000 de persoane, inclusiv jurnalişti şi politicieni. Scandalul l-a forţat pe liderul veteran al partidului naţionalist VMRO-DPMNE, Nikola Gruevski, să demisioneze cu un an în urmă.

Scandalul este cel mai puternic de când diplomaţia occidentală a ajutat ţara cu 2,1 milioane de locuitori să nu alunece într-un război civil în timpul unei rebeliuni etnice albaneze în 2001, promiţând că va fi găsită o cale pentru aderare în UE şi NATO.

În cadrul unor rezultate electorale neaşteptate în decembrie 2016, VMRO-DPMNE a câştigat 51 de locuri, în timp ce social democraţii au obţinut 49. Niciunul dintre cele două partide nu a putut să formeze un guvern fără să includă partide ale etnicilor albanezi, care alcătuiesc aproximativ o treime din populaţie.

Partidul conservator VMRO-DPMNE a încercat, dar a eşuat, să formeze o coaliţie cu partidele etnicilor albanezi.