Profesor la Oxford: România era planul B al ruşilor pentru Ucraina / Ce rol a jucat Georgescu şi la ce să ne aşteptăm?
Federaţia Rusă a început să fie preocupată de ceea ce se întâmplă în România de mult timp, de cel puţin 10 ani, a explicat expertul în război hibrid, Corneliu Bjola, profesor de Ştiinţe Politice la Universitatea Oxford, într-un interviu pentru Epoch Times. Momentul coincide cu vizita lui Dughin - cunoscutul ideolog al lui Putin - în România. Iar acea vizită a fost organizată de cel care, peste câţiva ani, avea să devină "preşedintele ales", nimeni altul decât Călin Georgescu, a declarat Bjola.
Ce au făcut autorităţile române? S-au alertat, nu s-au alertat, dacă nu s-au alertat că un astfel de personaj vine în România, rămâne un mister.
Cert este că ruşii şi-au dorit foarte mult să "cucerească' România fără să tragă nici măcar un glonţ. O Românie izolată de aliaţi, incapabilă să mai acţioneze la Marea Neagră - zona de interes uriaş pentru ruşi -, o Românie paralizată, care n-ar mai fi ajutat Moldova, ar fi fost o lovitură strategică extraordinară pentru ruşi, crede expertul, potrivit căruia România a fost planul B al Kremlinului petru Urcaina.
"În momentul în care tu ai o Românie care cedează fără luptă, să spunem, cu Georgescu, preşedinte, care devine paralizată complet... El a dovedit capabilitatea de a crea instabilitate constant. E momentul în care atunci tu bagi un pumnal în spate Moldovei. Tot ce înseamnă sprijin pentru Moldova îl blochezi sau îl sabotezi şi după care, dacă pică Moldova, ai cuţitul în spate pentru partea de sud-est. Deci acolo, din punctul lor vedere, scoaterea României din acest circuit e o lovitură strategică pentru Rusia extraordinară fără să tragă un glonţ", a explicat Bjola.
Potrivit expertului, cea mai mare greşeală ar fi ca acum, după ce Georgescu a ieşit din scenă şi după alegerile prezidenţiale să ne liniştim şi să credem că atacul ruşilor s-a terminat. Bjola arată că statul român ar trebui să facă o nouă structură care să contracareze activ propaganda rusă, dezinformările şi în genere războiul hibrid.
"Marea Britanie are genul ăsta de structuri. Suedia are şi ea, şi nu e dictatură Suedia, nu e dictatură Marea Britanie. Deci nu e vorba că nu se găsesc metode în care tu poţi să-l monitorizezi." a punctat el.
Ruşii vor continua. Şi asta vreau să spun. Nu trebuie aşteptat până în următoarele alegeri şi să ne culcăm şi să ne întoarcem, pentru că războiul continuă", avertizează Bjola.
Redăm principalele declaraţii ale lui Corneliu Bjola.
Reporter: Cum aţi văzut, dumneavoastră, care studiaţi războiul hibrid de mulţi ani de zile, interferenţa ruşilor în România? A existat? N-a existat? Cum s-a manifestat şi cât de intensă a fost?
Corneliu Bjola: Cred că Federaţia Rusă a început să fie preocupată de ceea ce se întâmplă în România de mult timp, de cel puţin 10 ani. Şi exemplul pe care vreau să-l amintesc este acea vizită vestită a lui Alexandru Dughin, fascistul, ideologul fascist al regimului de la Kremlin, care vine în România în iunie 2014.
Foarte interesant, cel care l-a invitat, cel care i-a organizat vizita lui Alexandru Dughin în România în iunie 2014, la 3 luni, după invazia Crimeei, era domnul Georgescu. Deci, ca să-l aduci pe Dughin nu-i uşor. Dumneavoastră, dacă vreţi să-l aduceţi pe Dughin, să-i luaţi un interviu, trebuie să daţi nişte telefoane pe la serviciile secrete ruseşti, să faceţi nişte conexiuni.
Deci, dintr-o dată, Georgescu are o legătură cu Dughin. Îl introduce în cercurile politice, vorbim de Năstase, vorbim de mai mulţi. Dughin vine a doua oară în 2017, începe să umble prin mănăstirile din Moldova. Georgescu, ulterior, este confirmat că are o întâlnire cu Dughin undeva la Viena se pare, pe urmă, că s-a întâlnit din nou la Moscova. Declaraţiile lui spun că au discutat probleme culturale. Deci, vedem un vector cel puţin vizibil, vorbim de vector vizibil de influenţă rusă, deci e o preocupare. Să-l trimiţi pe Dughin în România este clar o dovadă că tu eşti interesat. Urmează şi vizita patriarhului Kirill, la un moment dat.
Pe mine m-a surprins acest lucru. Tu, ca ţară, cum permiţi acest lucru? Pentru că asta se face cu un anumit accept. Când vine Dughin, oamenii sunt conştienţi de ceea ce se întâmplă.
Şi au fost mai multe conexiuni care trădau o anumită strategie de creare de agenţi din aceştia de influenţă. Agenţii de influenţă în războiul hibrid rusesc nu se referă numai la aceşti oameni care sunt plătiţi, spionii clasici pe care îi vedem, care se duc în parc şi iau banul de sub o piatră dintr-un plic. Agenţii de influenţă sunt oameni care sunt cultivaţi de către un stat, obiectivul lor fiind să promoveze politica statului respectiv în ţara ţintă. Georgescu este clar unul dintre ei. Sunt mulţi în jurul lor, în reţeaua Georgescu, care au cultivat acest lucru. Când vorbeai cu Georgescu, niciodată nu spunea ceva negativ despre Rusia sau despre China. El avea probleme cu Uniunea Europeană, cu Vestul, dar despre Rusia întotdeauna totul era pozitiv, înţelepciunea rusească şi aşa mai departe.
Pe lângă acestea se mai adaugă. Vedeam, de exemplu, oameni care erau certaţi cu Justiţia şi au fost condamnaţi pentru corupţie, mă refer la fostul ministru de Externe Adrian Severin, vizite la Moscova. Iarăşi aceeaşi tactică de agenţi de influenţă, pentru că sunt pur şi simplu revalorizaţi. Sunt oameni care ajung la sfârşit de carieră profesională, amurgul vieţii şi care nu sunt unde voiau.
Influenţa rusească e prezentă în societatea romanescă de cel puţin de 10 ani. Şi dădeam aceste exemple cu Dughin, care vine la Bucureşti de câteva ori şi în Moldova, cu agenţi de influenţă, reţea de agenţi de influenţă. Repet, agenţi de influenţă rusă, în limbajul mai popular sunt idioţii utili, dar agenţi de influenţă care promovează agenda Kremlinului şi creează oarecum o anumită instabilitate în societatea respectivă, şi sunt mulţi.
Am atras atenţia şi am mai vorbit despre ea, în mai 2018, Valer Dorneanu se duce la Moscova, la o consfătuire la Curtea Constituţională a Rusiei, să discute probleme legate de juridic. La Curtea Constituţională a Rusiei, de la portar până la şef sunt KGB-işti. Şeful Curţii Constituţionale, acum vreun an de zile, era prezentat în imagine cu Putin, discutând harta aia veche de acum 500 de ani. Era o propagandă făcută intenţionat, în care, din punct de vedere legal, şeful Curţii Constituţionale îi prezenta o hartă lui Putin să spună de ce Ucraina nu a existat ca stat acum 500 de ani. Deci ăştia sunt oamenii.
Şi tu când te duci, Dorneanu, şef al CCR în 2018, în ciuda avizului Ministerului de Externe, după care se întoarce de la Moscova şi începe să vorbească de faptul că legislaţia UE sau deciziile UE nu se aplică neapărat în România.
Deci, ăsta este un mod de a urmări această dezvoltare a influenţei ruseşti şi sunt mai multe elemente pe care poţi să le vezi, de exemplu, incapacitatea României de a dezvolta o infrastructură militară pe Marea Neagră, ce s-a întâmplat cu acele corvete, ce s-a întâmplat cu faptul că gazele nu au putut fi exploatate decât acum. Pentru că în momentul în care tu nu poţi să fructifici nişte chestii, sunt nişte decizii, deci apar aceste corelaţii foarte interesante.
Rusia lucrează cu materialul clientului. Marea Neagră cred că era un obiectiv strategic. Marea Neagră este foarte importantă pentru Rusia. Deci faptul că Exxon Mobil au fost daţi afară de acolo în 2018, atunci aveai o bază independentă. Dacă tu poţi să ai gaze din altă parte decât din Rusia, nu-i interesul tău? Deci Rusia încearcă să blocheze treaba aia foarte clar. Dacă tu nu ai corvete care să populeze pe acolo, prin zonă, pe cine ajută? Ajută România? Nu. Ajută un singur stat. Deci acolo trebuie văzut.
Când ai un stat cum este Rusia, care ştii cu ce face şi ce face, şi a dat semnale de mai mult... am prezentat cazuri de interferenţă rusă din Germania din ianuarie 2016, imediat înainte de Brexit, când ai Moldova, care tot timpul e asediată, tu, ca România... ce faci?
Şi atunci îţi pui întrebarea, de unde pleacă această neglijare, această ignoranţă? Că pot să fie două explicaţii. Una este că, şi am înclinat de multă vreme pentru acest lucru, războiul hibrid nu e luat în serios în România - ca mentalitate, ca doctrină, ca strategie. Războiul în mentalitate este ceea ce se întâmplă în Ucraina, cu tancuri, cu drone, cu distrugere, cu asta, războiul acela clasic.
Războiul hibrid e ceva pe calculator, oamenii se joacă, nu prea are impact. Şi cred că există această reţinere, poate, că nu poate să observe foarte clar, nu s-a întâmplat în cazul României şi putem ignora problema. O ignori, dar la un moment dat vine şi te...
Naraţiunea cu Dacia e foarte interesantă. E foarte importantă cu dacii, pentru că spune ce? Şi asta e mai veche de la ruşi. Ideea la ruşi este să rupă orice fel de legătură culturală dintre România şi Vest. De ce să vorbeşti de romani? Romanii e legătura ta cu Vestul. Da? Când vorbeşti dinainte de romani, atunci Vestul dispare din poză.
Şi cum s-a văzut şi cu această încercare de lovitură de stat, ei nu mai vor să vorbească de România. Că România era legătura cu Vestul. Nu. Noi suntem independenţi şi mergem înapoi cu Geţia. Deci întotdeauna să urmăreşti... Orice fel de naraţiune care încearcă să dilueze, să manevreze acest discurs între legătura dintre Vest şi România, trebuie să trezească suspiciuni. Chiar şi acea manifestaţie împotriva lui Brukenthal. Poate era locală. Poate nu era. Pentru că e o legătură România-Vest, orice legătură România-Vest culturală sau politică, e ţintită sau poate fi ţintită.
Tu doar trebuie să plantezi ca la o grădină, să pui seminţele şi la un moment dat nu mai trebuie să insişti prea mult, că oamenii preiau singuri genul acesta de discuţie şi orice apare legat de Vest începe să fie privit cu suspiciune. Şi în momentul de faţă ai vreo 30% care într-adevăr au o problemă.
Reporter: Domnule profesor, spuneţi că se plantează şi la un moment dat lucrurile cresc de la sine. O minciună spusă de suficient de multe ori devine adevăr, cunoaştem cu toţii tehnica. Totuşi, grădina aceasta trebuie să aibă nişte grădinari, nu-i doar grădina Măicuţei, cum le place unora să îi spună. Grădinarii aceştia sunt autorităţile statului român, oamenii pe care românii i-au investit cu votul lor, ştim, nu mai avem încredere în ei, dar totuşi, ei ar trebui să-şi facă datoria.
Serviciile, ministerele, guvernul cum au acţionat? Spuneaţi că aţi atras atenţia în spaţiul public românesc încă de prin 2014-2015 şi inclusiv la nivel de autorităţi aţi făcut prezentări la Ministerul Afacerilor Externe că suntem o ţintă a războiului hibrid, că ruşii acţionează. Ruşii au acţionat, am ajuns unde am ajuns, cum credeţi că a acţionat însă statul român, cum credeţi că au acţionat serviciile, cum credeţi că a acţionat guvernul?
Eu pot să nu iau foarte în serios dacă sunt un om de pe stradă, dacă sunt sculer-matriţer, profesoară, orice profesie pot să nu iau în serios războiul hibrid. Este problema mea. Dar serviciile au voie să nu îl ia în serios?
Corneliu Bjola: Nu ştiu cu serviciile, că n-am ce să spun în ce măsură, dar vedem rezultatele. Şi am vorbit aseară de acea pauză de patru zile dintre primul tur şi până când au declarat că într-adevăr a fost o problemă. Iniţial au spus că n-a fost o problemă şi pe urmă au venit după patru zile şi au spus că informaţiile au venit de la partenerul strategic. Deci nu neapărat din domeniu intern. Deci asta spune o limitare de capacitate.
De ce nu iau în serios? Aici, iarăşi, e problema de lipsă de capacitate, de neatenţie ...
Reporter: Numai neatenţie? Spuneaţi de exemplu că aţi avertizat şi în statele baltice asupra pericolului războiului hibrid, că statele baltice au acţionat imediat.
Corneliu Bjola: Eu n-am avertizat. Ei m-au invitat.
Reporter: Şi ei au acţionat imediat. Ei au fost proactivi. Şi-au pregătit nişte structuri. Şi-au pregătit nişte oameni. Reacţionau proactiv. Încercau să anticipeze narativele astea, mă rog, active measures a ruşilor şi să răspundă de dinainte, să demonteze ceea ce apărea fals în spaţii publice, să-şi protejeze populaţia, să-şi protejeze imaginea în plan extern, să-şi protejeze relaţiile cu vecinii, cu partenerii strategici. La noi toate lucrurile acestea nu s-au întâmplat. Sunt balticii mai inteligenţi decât românii? Sau sunt alte explicaţii?
Corneliu Bjola: Cred că au o istorie diferită.
Reporter: Şi nouă ne-au adus ruşii comunismul pe tancuri. Am avut fenomenul Piteşti, am avut o mulţime de traume istorice şi totuşi s-a stat, cel puţin la nivelul aparent. Nu poate nega nimeni faptul că Georgescu s-a întâmplat.
Corneliu Bjola: Cred că diferenţa istorică pleacă de la altceva. Pentru că balticii au fost integraţi şi Moldova la fel. Ştiu exact. Aici intervine hiatusul cu Ceauşescu, care el a jucat chipurile mult mai independent. Şi aici e legătura cu securitatea într-un fel. Şi aici, cred că trebuie insistat. Pentru că cine sunt aceşti grădinari de care vorbeam. O parte dintre ei, iarăşi, e legătura cu Securitatea. Uitaţi-vă la cei care au fost colaboratori sau informatori ai Securităţii, sunt prezenţi peste tot, şi în media...Şi discursul lor e perfect aliniat cu agenda Kremlinului în momentul de faţă. Am văzut un candidat care chiar dă interviuri pe la Rusia şi spune că iubeşte Rusia. Dar mai sunt...
Reporter:- Vă referiţi la Diana Şoşoacă? Nu mai este candidată.
Corneliu Bjola: Dar este europarlamentar român. Reprezintă România, şi care face ţara de ruşine peste tot. Dar ceilalţi care sunt toţi jurnalişti, politicieni au acelaşi discurs. Oamenii care au făcut pactul cu diavolul în anii 80, ca informatori, acum încearcă să se prezinte că domnule, noi am făcut bine atunci. Această legătură cu Ceauşescu, imaginea lui de... Dar să ne amintim ce însemna România în anii 70-80. Era complet izolată internaţional. Iarăşi o minciună că diplomaţia românească făcea şi dregea. Nu făcea nimica. Eram izolaţi ca ultima ţară din lume în momentul respectiv, pentru că nimeni nu vrea să aibă de a face cu dictatorul. Era o sărăcie lucie, cu oamenii care stăteau cu lumânarea, cu cozile alea imense.
Silviu Predoiu, alt candidat, pentru el era bine. Era foarte bine din structurile alea. Normal că erau foarte bine. Şi toţi care au făcut pactul cu Securitatea acum vorbesc fără ruşine. Ce aţi apărat? Nu aţi apărat nimic.
Şi aici cred că a fost un eşec al perioadei de tranziţie, că s-a condamnat comunismul, dar s-a condamnat moral, nu s-a condamnat şi structura care a susţinut acel regim nefast. Mă refer la Securitate.
Reporter: Nici ca structură şi nici la nivel individual, cei doi torţionari ai lui Gheorghe Ursu, foşti ofiţeri de Securitate, au fost achitaţi...
Corneliu Bjola: Şi aici fac legătura cu istoria iarăşi. Pentru că nu a fost considerat acest pericol cum o consideră ruşii. Noi eram oarecum mai independenţi faţă de Rusia. Nu e dracu chiar aşa de negru - aşa spuneau.
Reporter: Şi factorii decidenţi nu realizează ceea ce se întâmplă? La nivel de MAE, la nivel de servicii, totuşi, credeţi că s-a acţionat? Adică e numai incompetenţă? Sau putem vorbi şi de o conivenţă? Putem vorbi şi de oameni infiltraţi care au făcut jocurile Rusiei?
Corneliu Bjola: Putem specula, dar vă daţi seama că mai e o problemă şi iarăşi am ridicat public treaba asta. În toate ţările europene au fost arestaţi agenţi ruşi. În Germania, anul trecut, au fost arestaţi doi din serviciile lor care dădeau informaţii Rusiei despre unde ajung transporturile militare. Unul a fost prins în Florida, unul... Şi ăştia erau plătiţi pe bani. Făcuseră vizite la Moscova, cum a făcut şi domnul Ponta. În Franţa ...Am dat o listă cu toate ţările din lume unde au fost arestaţi. În România? Ioc. Noi suntem imuni la ruşi. Dar cred că a fost arestat numai unul care a umblat cu drone prin Deltă. Un amărât.
Reporter:- Şi a mai fost celebrul caz al generalului de 101 ani, însoţit de un jurnalist pensionar şi de alţi câţiva oameni care chiar complotau cu Geţia. Chiar colaborau cu ambasada Rusă, dar sunt oameni de suprafaţă, oameni despre care se ştia.
Corneliu Bjola: Deci Dughin vine în 2014. Nu poate să vină Dughin în România dacă oamenii nu îţi dau un accept. Fie au desconsiderat problema, fie au zis că-i bine să vezi cu cine se întâlneşte. Dar pe urma sa nu iei nicio măsură să vezi ce se întâmplă în perioada respectivă? Complicităţi? Ignorare? La un moment dat va trebui scrisă istoria acelor momente, acestor 10 ani, care au fost făcute, dacă într-adevăr au fost şi complicităţi şi ce complicităţi au fost.
Dar sunt suspiciuni. Pentru că mulţi probabil, şi de aici legătura cu Securitatea. E adevărat că o parte din structuri au trebuit să se alinieze cu NATO, deci s-au dus la şcolarizare, generaţia s-a schimbat, nu mai sunt ăştia de 100 de ani, sunt alţii noi. Dar aţi văzut, de exemplu, în cazul lui Georgescu, era un bodyguard în faţa lui ]n imagini, pe urma a dispărut. Chiar am vorbit despre el la o televiziune când l-am remarcat - era un tip la vreo 50 de ani acum - deoarece a apărut în imagine cu el, era aghiotantul lui Iulian Vlad - acum era bodyguardul lui Georgescu.
Deci sunt oameni care, probabil, au rămas cu această mentalitate. De unde au rămas? Probabil din familie, din alte, nu ştiu, nu-mi dau seama. Şi care sunt, probabil, în alte structuri şi gândesc în termenul ăsta naţionalist-ceauşist că România era buricul pământului în anii 1980.
Şi Iulian Vlad a fost mitizat de toate structurile. Pentru că tu erai şeful GSTAPO-ului românesc, tu trebuie acum chipurile ...sau reţeaua Caraman.
De exemplu, aici este un filtru foarte uşor, pe care l-a făcut Turcescu într-un interviu, care Turcescu e din aceiaşi ....ofiţer acoperit, l-a făcut cu Georgescu. Îi punea întrebări: ce a fost condamnarea comunismului? O greşeală, O ruşine? Caraman e rău sau trădător? Sau Pacepa. Deci e foarte clar cum se împart apele. Deci, la un moment dat, Securitatea a fost pentru ei super societate, dar, de fapt, pentru majoritatea era acel GESTAPO românesc care n-a slujit România, a slujit acel regim dictatorial şi pentru ei. Şi discursul ăsta cultivat şi care creează polarizare, sprijinit probabil şi de dezinformarea rusă, a creat această problemă.
Sunt mai multe elemente care, probabil, vorbind de grădinari, să vorbim şi de grădină. Grădinarii probabil pot fi înlocuiţi, o să dispară aceştia, o să vină alţii. Dar la grădină... cum te protejezi ţu împotriva acestor dezinformări, activităţi, ca stat. După alegeri, probabil, toate aceste structuri trebuie să gândească o nouă strategie, nu ştiu dacă are o strategie de război hibrid, apropo, în care să înţeleagă ce înseamnă ameniţarea informaţională, cum poţi să acţionezi, cum poţi să monitorizezi spaţiul într-un mod democratic. Care sunt aceste structuri latente care există, sunt implantate la tine? Pentru că ăsta este un război de lungă durată. Este un război permanent.
Reporter: Multă lume respiră uşurată, acum, că Georgescu a ieşZt din cursa pentru Cotroceni. Putem respiră uşuraţi, o să fie mai bine. Va fi mai bine? Ce anticipaţi că vor face ruşii mai departe?
Corneliu Bjola: Cea mai mare greşeală e să spună, bun, se termină alegerile în mai, acum mergem înapoi la modul în care lucrăm noi şi ne mai trezim să vedem mă refer de instituţiile statului, dar într-un sistem democratic. Deci nu ataci şi te transformi în Rusia, ca regim, adică politizezi genul ăsta de structuri, ca să-ţi ataci inimicii politici. Deci aici ar trebui făcută o nouă structură şi ăsta e şi rolul societăţii civile, ca să fie o ancoră, ca să previi genul de potenţiale abuzuri. Când e putere, puterea corupe. Că ai, da, poţi să o foloseşti în tot felul, nu trebuie să reinventezi.
Marea Britanie are genul ăsta de structuri. Suedia are şi ea, şi nu e dictatură Suedia, nu e dictatură Marea Britanie. Deci nu e vorba că nu se găsesc metode în care tu poţi să monitorizezi. Marea Britanie n-a făcut nicio problemă, apropo, cu vaccinarea. A fost un atac rusesc legat de astrazeneca, la un moment dat, care să submineze încrederea şi a dispărut cam în două, trei zile. Nici n-a apucat să facă valuri.
Deci sunt structuri pe care tu poţi să monitorizezi şi trebuie să înţelegi acest lucru. Poate, cred că problema se ţine şi de instituţional. Pentru ca oamenii n-au curaj. Dacă eu am o slujbă bună acum aici, dacă fac vreo mişcare greşită, cine ştie pe cine cum dau cu uşa şi lovesc pe cineva în cap şi pierd postul. Şi e genul ăsta.
Şi atunci, probabil că trebuie restructurat fundamental. Ăsta e un război de altfel de natură, în care nu-ţi permiţi să reacţionezi în ritmul lent în care de obicei se reacţionează. Am nevoie să acţionez, am nevoie de hârtie, se plimbă hârtia vreo trei săptămâni, până s-a plimbat s-a terminat şi acţiunea rusească, efectul e creat.
Deci o structură care să fie foarte agilă, o structură care să fie anticipatorie, cum vorbeam de modelul suedez..Deci sunt mai multe elemente pe care trebuie să le pui la nivel de doctrină. Ce înseamnă ameninţarea informaţională, cum să monitorizezi spaţii informaţi, ce capacitate ai nevoie, cum să construieşti knowledge, cunoaştere pe domeniul respectiv.
Ăsta e un război cognitiv, psihologic pe care nu poate să-l facă oricine. Deci ai nevoie şi de nişte istorici şi nişte psihologi care să intre în domeniul ăsta. D-aia e legătura cu universităţile, d-aia e legătura şi cu societatea civilă. După care, după ce ai toate chestiile astea la un loc, ai nevoie de comunicare.
Aici e altă problema. Că poţi să ai super rezultate şi să spui comunicare. Ce înseamnă comunicare? Nu e vorbă numai să apară şeful de servicii sau, în sfârşit, prim-ministrul. Dar tu trebuie să construieşti o reţea de comunicatori la nivel de diferite instituţii - care ştiu să vorbească, care sunt credibili, care nu umblă cu tinichele de coadă că nu ştiu ce s-a întâmplat înainte, cu corupţie, deci oameni care pot să vorbească şi aşa se dezvoltă capacitatea. Deci e o întreagă structură care să o pui la loc. Da, e o investiţie foarte bună, că e securitatea ta, dar lucrurile se pot mişca.
Trebuie să ţii seama şi de noile tendinţe. Deci nu poţi să contracarezi războiul de ieri. Anul trecut, în 2016, se băteau cu Facebook.Dacă acum patru ani vorbeam că alegerile din România o să fie periclitate de către algoritmul tiktok, cred că toţi râdeau de nu se mai abţineau. Ziceau ok, science fiction. Ei, acum acest lucru s-a întâmplat.
Peste patru ani, nu ştiu ce tehnologie va apare, inteligenţă artificială a devenit foarte puternică, nu mai ai nevoie de fabrici de trolli ca la Saint Petersburg, ca 600 de oameni să lucreze de la 9 la 5 non-stop, ai nevoie de câteva instrumente care să-ţi creeze mesaje 24 din 7. Şi astea ţi le aruncă pe piaţă foarte uşor. Atunci înseamnă că tu trebuie să foloseşti inteligenţă artificială care să reacţioneze la acest lucru. Dar ai capacitatea de inteligenţă artificială în ţară? Mă tem că nu. Ai IT-şti. Asta e una. Dar în sens de start-up-uri de companii care să lucreze? Dacă n-ai, atunci cum le construieşti, cum le aduci?
E o dezbatere aici, nu vreau să divaghez, dar tehnologia avansează şi tu trebuie să ţii un ochi, să fii atent pentru cum evoluează şi iarăşi nu trebuie să inventezi. Asta înseamnă să îţi construieşti acele relaţii cu suedezii, cu bălticii, cu britanicii în care să schimbi informaţii. Măi, la voi ce se întâmplă? Aţi observat ceva nou? Spune-mi şi mie ca să poţi să lucrezi anticipativ. Nu? Şi atunci s-ar putea să dai nişte rezultate mai bune. Şi să fie mai greu să ajungi în situaţia în care 30% din Parlamentul României să ridice steagul alb, noi nu votăm să ne apărăm cu dronele. Pentru că asta e clar, asta lucrează exact, e strategia rusească, nu?
Au speriat lumea cu bombardamentele din Ucraina, acum lumea e speriată, ei se mulează pe aceasta "nu atacăm dronele"- sunt marii suveranişti, deci au ridicat steagul alb în momentul de faţă. Şi dronele astea, apropo, fac şi ele parte din războiul hibrid, pentru că bâzâie pe la graniţă şi îţi aduce aminte: ia uite ce aş putea să-ţi fac.
Reporter: Şi ce anticipaţi că se va întâmpla? Credeţi că va exista voinţă, dorinţă la nivelul factorului politic? Pentru că spuneaţi de exemplu că lituanienii v-au chemat ei şi v-au cerut expertiza. MAE, Guvernul României, autorităţile române v-au solicitat expertiză acum, după tot ce s-a întâmplat cu alegerile, v-a contactat cineva din partea statului român să spună: domnule profesor, vă rugăm frumos, haideţi, ajutaţi-ne şi pe noi să punem la punct o strategie, veniţi cu expertiza dumneavoastră?
Corneliu Bjola: Nu, dar nu trebuie să mă contacteze pe mine. Eu sper că au intrat în legătură cu partenerii lor, să spunem, din NATO, din alte ţări. N-am cunoştinţă ce au făcut. Şi sunt mulţi experţi şi la nivel intern. Cred că, de multe ori, această problemă instituţională, în care tu eşti responsabil pe un dosar, o problemă urâtă se întâmplă sub supravegherea ta, în domeniul tău, şi atunci intervine problema cum să facă ideea să dispară, elimină această posibilitate de responsabilitate. Deci tu nu aduci oameni care să-ţi aduc aminte că... E o problemă instituţională aici.
Şi uitaţi-vă că după pandemie cred că am spus atunci jumătate din SRI trebuie să dispară daţi afară, împinşi pe scări după ce au pierdut bătălia cu dezinformarea. Unii au fost chiar premiaţi.
Deci e un spirit din ăsta de echipă care este contraproductiv. Şi îţi pui întrebări: cum să restructurezi genul ăsta? Eu nu spun să apeleze la mine. V-am spus, în Marea Britanie, sunt oameni care lucrează foarte bine în alte ţări, dar apelează la ei, să nu-ţi fie ruşine că ai avut un eşec, încearcă să înveţi din greşeli şi să depăşeşti, pentru că altfel, dacă încerci să muşamalizezi în stilul românesc, te va lovi din nou peste cap.
Reporter: Care au fost cele mai toxice active measures în România şi narativele cele mai toxice care au prins cel mai bine la populaţie? Şi care credeţi că sunt politicienii români care fac cel mai bine jocurile Kremlinului?
Corneliu Bjola: Cea mai bine acum pe care o vedem este această legătură cu "România e trasă în război", a prins foarte bine. Georgescu a venit cu pacea în toată lumea. E un cuvânt bun, nu? Cine nu vrea pace, pace înseamnă că...
Reporter: Foloseau foarte tare comuniştii, lupta pentru pace, comuniştii luptau tot timpul pentru pace. Şi a omorât cei mai mulţi oameni.
Corneliu Bjola: Pentru că pacea rusească, cred că nu o înţeleg. Iarăşi, ne mirăm că a apărut Georgescu cu pacea. Dar au fost alegeri în Georgia cu exact naraţiunea asta. Şi erau cu billboard-uri mari în Georgia în care arătau pe Mariupol. Şi vreţi să fiţi ca Mariupol? În caz că aţi uitat, da? În Moldova n-a fost cu pacea în timpul alegerilor prezidenţiale? Deci atunci tu trebuia să te gândeşti, măi, o să vină chestia asta cu pacea. Şi atunci eu cum mă pregătesc ...? Pentru că e un domeniu emoţional.
Oamenii au văzut trei ani de zile anxietate, bombardamentele alea, atrocităţile ruseşti sunt făcute intenţionat ca să bage frica în toţi. Cum vorbeam cu modelul mongol de aseară. Nu au nicio ruşine. Nu se tem de Curtea Penală, dar e mesajul în care ai văzut Mariupol. Acele billboard-uri făcute te aşteaptă şi pe tine. Şi dacă nu mă crezi, îţi mai trimit două drone pe la graniţă ca să-ţi amintesc, nu? Şi pe fondul acesta vine.
Tu puteai să faci printr-un fel de dezminţire. Trebuie să vă aşteptaţi. Şi asta înseamnă că tu te pregăteşti din timp. Te aştepţi că genul ăsta de discurs va veni. Dar deja era împânzit la nivel politic. Partidele care se declară suveraniste foloseau aceasta... au văzut că funcţionează foarte
Este un discurs înşelător pentru că nu-ţi aduce pace. De ce nu-ţi aduce pace? Ceea ce fac e, de fapt, să-ţi aducă război. Pentru că ne gândim că la un baraj. Vedeţi barajul ăla de la Vidraru? Barajul ţine nişte ape blocate. În momentul în care apar crăpături în barajul ăla, puhoiul ăla de ape se revarsă peste tine. Cam asta e Ucraina în momentul ăsta. Este barajul ăsta care nu lasă agresiunea rusească să vină spre tine. Deci tu când vorbeşti de pace, spui dinamităm barajul! Şi ce o să se întâmple? Cum să nu vină peste tine?
Când ei spun că România... Medvedev, anul trecut, avea o declaraţie, o găsiţi, că România nu e nici măcar naţiune. Apropo, pe suveraniştii ăştia nu i-am auzit să comenteze pe declaraţia lui Medvedev. E foarte, foarte important. Pentru ca ruşii când încep să discute despre tine că nu eşti naţiune, ştii ce înseamnă asta? Mai urmează partea cu naziştii, partea a 2, şi apoi începe invazia. Deci, de obicei, când tu eşti artificial, adică bucăţi din tine, poate ar trebui să meargă în altă parte.
Reporter: Cum îl vedeţi pe George Simion? Vă întreb pentru că este moştenitorul lui Georgescu. Georgescu s-a retras, candidează Simion, Ana Maria Gavrilă a făcut şi pasul în spate, a rămas Simion.
Corneliu Bjola: Simion în ultimul an a încercat să-şi modereze discursul după ce a intrat în Parlamentul European cu Meloni şi Meloni, probabil, care este foarte susţinătoare a Ucrainei, a reuşit să-i modeleze. Dar a intervenit Georgescu, de care se despărţise după declaraţiile cu legionarii, zic ei. Şi acum a văzut valul ăsta de oameni radicalizaţi, pe care Simion şi-i doreşte, în fine. Şi toată strategia lui de anul trecut s-a făcut praf în momentul de faţă, pentru ca el şi-a legat tot instrumentarul politic de această doctrină. Păi bun, şi acum tu ca partid te gândeşti... e un fel de sinucidere colectivă. Tu te ţii de un om care este foarte clar că este agentul Rusiei în România, care doreşte rău României din punctul ăsta de vedere, al securităţii sale, dovedit că în sfârşit legături cu legionarii cu asta, şi tu îţi legi căruţa de el.
Atunci ce fel de partid mai eşti tu? Nu se pune problema în ce măsură ca aceste partide la un moment dat trebuie să fie dizolvate? Şi cum se va lega acest lucru? O să fie o temă importantă pentru toţi candidaţii politici. Care-i viziunea ta? Cum va arăta România în 2030? Trebuie întrebat, pentru că vrei să votezi, nu? Pe Nicuşor Dan, pe Lasconi, pe Antonescu, pe care mai sunt. Şi viziunea lui Simion care e? Turul 2 înapoi. Tu nu poţi să faci turul 2 înapoi decât dacă faci o lovitură de stat.
Adică ce faci? Deci tu dărâmi ordinea constiţională? Tu vii cu o viziune să distrugi ordinea constituţională? Şi atunci ce fel de partid mai eşti ţu? Deci toată strategia lui până anul trecut să-şi modereze, să se mute oarecum spre centru chipurile... dar oricum era de faţadă, pentru ca la început, când a fost invazia rusească, deci pe 24 februarie, la vreo trei zile făcea mitinguri în Bucureşti, prin faţa ambasadei de susţinere, pro-Kremlin, numai tâmpenii din punctul asta de vedere.
Deci, acum cred că şi-a dat arama pe faţă. Nu? În momentul de faţă. Tu susţii candidatul Rusiei. Atunci, ce fel de partid eşti tu? Candidatul ăla al Rusiei ce doreşte? Scoaterea României din NATO, scoaterea României din UE, neutralitatea? Practic vor vasalitate faţă de Rusia. Şi ăsta eşti tu partid. Şi mai vii şi să spui că ordinea constituţională trebuie distrusă, că eu vreau turul 2. Cum o faci?
Probabil, e şi la nivel individual sub presiunea că va pierde partidul. Dar atenţie mare, că cel care stă în umbră să ia partidul e mai oportunist. Târziu, din declaraţiile pe care le face, pare şi mai calat pe curentul legionar decât Simion. Acum nu vreau să-l disculp, să-i iau apărarea lui Simion, dar o să fie o problemă. Probabil se va scinda AUR la un moment dat în tot felul de...
Sau POT, a fost un grafic cu candidaţii, cu parlamentarii din acest partid. Unde găseşti? Mă refer la securiştii de rit vechi. În POT, grămadă sunt. În AUR grămadă. Cred că mai sunt vreo 2 strecuraţi, nu ştiu, poate pe la PNL, dar acolo e tot acest muşuroi de oameni, cu gândirea aia ceauşistă, amestecată.
Reporter: Spuneam că ultima întrebare, dacă îmi mai permiteţi totuşi ceva. Comunicatul SVR-ului în favoarea lui Georgescu . Cum l-aţi citit dumneavoastră? În ce cheie. Pentru că suveranişti au venit să zică că ruşii nu îşi deconspiră niciodată omul. Dacă Georgescu era omul ruşilor, nu intervenau ruşii pentru el. Cum l-aţi văzut?
Corneliu Bjola: A fost comunicatul lor, a fost declaraţia lui Zaharova, a fost declaraţia lui Lavrov, mi se pare ca şi Medvedev a bombănit ceva. Problema este că în interval foarte scurt, când Rusia era ocupată cu negocierile cu Ucraina, toţi ăştia de sus de la Kremlin, se găsesc să discute despre România. De trei ani de zile nu i-ai auzit.
Asta înseamnă că interesul lor e maxim pe România şi trebuie să înţelegem de ce. Asta nu m-a mirat, pentru că România, ca strategie, eu cred că era planul lor B pentru Ucraina. Deci dacă să zicem că Kamala Harris câştiga, sau nu aveam legătura sau chiar dacă legăturile cu Trump nu merg în direcţia, în momentul în care tu ai o Românie care cedează fără luptă, să spunem, cu Georgescu, preşedinte, care devine paralizată complet... El a dovedit capabilitatea să creeze instabilitate constant - cu mitingurile, poate să facă acest lucru. E momentul în care atunci tu bagi un pumnal în spate Moldovei. Tot ce înseamnă sprijin pentru Moldova îl blochezi sau îl sabotezi şi după care, dacă pică Moldova, ai cuţitul în spate pentru partea de sud-est. Deci acolo, din punctul lor vedere, scoaterea României din acest circuit e o lovitură strategică pentru Rusia extraordinară fără să tragă un glonţ.
Şi atunci toţi par oarecum disperaţi şi vai, c-o fi, c-o plezni, ce s-a întâmplat cu Curtea Constituţională. Ei vorbesc! Candidaţii lor zboară pe geam sau mor prin Siberia şi au şi acest tupeu extraordinar să dea lecţii de democraţie.
Dar, cred că toată această discuţie care a fost marcată atunci este şi al doilea element ca să forţeze această izolare a României faţă de aliaţi. E foarte bine că Bolojan s-a dus în toate aceste mitinguri. A fost primit, a fost luat foarte bine în considerare în toate aceste mitinguri şi ieri am văzut, în condiţiile limitate că poate să contribuie în momentul de faţă datorită problemei cu alegerile şi a acestor 30% care blochează orice şi creează instabilitate. Şi această izolare continuă.
Vedeţi ziarile astea care circulă în jurul MAGA, American Conservative, National Interest. Acolo e o problemă pentru că Putin a publicat două articole în National Interest... De ce n-a publicat Putin în ziarul dumneavoastră? Nu vine Putin la dumneavoastră.
S- a dus la National Interest cu două articole, în 2020-2022. Ştiam de la lituanieni. Ei când îl văd pe Putin în National Interest intră imediat: să vedem ce vrea să însemne asta imediat. Deci nici nu s-a publicat bine şi a început să studieze cum funcţionează dezinformarea rusească bazată pe speech-ul respectiv şi cum i-ar putea afecta. Asta era la o săptămână. Iar în Ucraina şi acum ei citesc pentru ca aceste naraţiuni au un impact.
Şi acum apare România portretizată ca oaia neagră a Europei în momentul de faţă. Vedem şi mesajul de ieri cu vizele, oarecum, dacă se va urma. S-ar putea să fie separat de acest lucru.
E clar că în momentul de faţă e o anumită izolare, o încercare de izolare faţă de... i-ar pica perfect în mână Rusiei să aibă pe cineva care este incapabil să acţioneze la Marea Neagră. Marea Neagră este un interes vital. Nu ştiu cum se va termina povestea cu Kogălniceanu. Sper că americanii să rămână.
Ar fi fost foarte bine să se pregătească şi un plan B. Ruşii vor continua. Şi asta vreau să spun. Nu trebuie aşteptat până în următoarele alegeri şi să ne culcăm şi să ne întoarcem pe cealaltă parte, pentru că războiul continuă.
Interviul integral poate fi urmărit în materialul video.
