"Primele 100 de zile. Reformă sau conservarea sistemului?" - "Jocul de supravieţuire" al caracatiţei PSD şi ezitările lui Nicuşor Dan

"Primele 100 de zile. Reformă sau conservarea sistemului?" - Acesta este titlul unei noi analize scrise de Mihai Răzvan Moraru, care pune reflectorul pe "jocul de supravieţuire" făcut de PSD şi pe prestaţia preşedintelui Nicuşor Dan.
Redăm mai jos analiza lui Moraru:
Scriam anul trecut, după alegerile prezidenţiale, că primele 100 de zile sunt extrem de importante dacă vrei să schimbi şi să reformezi un sistem politic şi administrativ care a eşuat. Nu mă refeream la imagine publică. Nu despre asta este vorba.
Este vorba despre putere. Pentru că, odată cu fiecare lună de mandat, puterea primită prin vot se erodează, iar sistemul se adaptează.
Sistemul ştie jocul mai bine decât orice preşedinte nou. Îşi cunoaşte vulnerabilităţile şi învaţă rapid slăbiciunile celui venit să îl reformeze.
Am fost criticat atunci. Mi s-a spus că vreau prea mult, prea repede. Că nu am răbdare cu Nicuşor Dan. Am acceptat argumentul. Timpul însă mai mereu ne arată care era strategia corectă.
Când CCR a admis legea Guvernului privind reforma pensiilor speciale, s-a scris mult aici că PSD a cedat. Că a acceptat legea şi a lăsat din mână aşa-numita grupare Savonea.
Da, PSD a dat ordin aripii sale din CCR să accepte legea. Dar nu pentru că i-ar fi făcut un favor lui Nicuşor Dan. Nu pentru că ND ar fi negociat magistral. Nu pentru ca PSD ar fi decis să renunţe la influenţa din justiţie.
Au făcut-o pentru că au obţinut maximul posibil până în acel moment.
Şi ei ştiu că problema dosarelor „şterse” pe bandă rulantă în ultimii ani şi a corupţiei nu este doar o temă a electoratului PNL sau USR. Nici electoratul PSD sau AUR nu este de acord cu pensiile speciale şi cu corupţia care a crescut. Dacă ar fi blocat reforma, PSD ar fi devenit rapid inamicul public numărul unu.
Dar să nu ne facem iluzii: PSD nu a lăsat din mână grupările din justiţie. Şi, apropo, nu este doar una. Aşa cum nu va lăsa din mână nici grupările din servicii, din MAI, din ministere sau din administraţie. Are nevoie de toate aceste grupuri pentru supravieţuire politică. Altfel, PSD poate deveni istorie în doi timpi şi trei mişcări.
Cum?
Dacă ne uităm la execuţiile bugetare din guvernările Ciucă şi, mai ales, Ciolacu, vom observa sume uriaşe care s-au scurs către proiecte, instituţii şi companii controlate de lideri din PSD. Atât la nivel local, cât şi la nivel central.
Dacă mâine DNA sau serviciile ar dori cu adevărat să cureţe sistemul din România, ar putea face asta în doar câteva zile. Iar PSD ştie acest lucru.
Nu vorbesc despre dosare inventate sau acuzaţii greu de dovedit. Nu! Vorbesc despre fapte clare, despre probe grele. S-a furat atât de mult, încât mulţi pot fi scoşi din joc rapid, cu dosare solide şi multiple capete de acuzare.
În aceste condiţii, PSD nu va renunţa la gruparea Savonea sau la alte grupări de influenţă. Nu pentru că ar fi acolo ataşament ideologic, ci pentru că este o chestiune de supravieţuire. Grupările care au protejat furtul, blocând dosare, ştiu că pot sfârşi prost. Aşa cum ştiu şi liderii din PSD.
PSD a cedat pe pensiile speciale pentru că nu a mai avut alternativă. A ameninţat cu ieşirea de la guvernare. A şantajat cu tot ce a putut. Dar Ilie Bolojan a rămas pe poziţie, încăpăţânat.
Şi nu promovez pe nimeni aici. Constat şi atât.
În acest moment, PSD pare să fi trecut la planul B: blocarea oricărei fisuri în sistemul care le asigură protecţia.
Plângerea penală formulată de AEP către Parchetul General privind campania din 2025 nu este o noutate. Se ştia de aproximativ zece luni. Presa a scris pe larg. Acum doar s-a oficializat.
De ce acum?
Pentru că, la zece luni de la schimbarea puterii, PSD încă deţine controlul jocului prin mecanismele descrise anterior. Pentru că numirile la parchete şi servicii pot însemna fie o nouă guvernare cu PSD (probabil alături de AUR), fie puşcărie pentru multe fapte de corupţie. Miza este existenţială pentru mulţi lideri din PSD.
Dacă preşedintele ar fi mutat decisiv în primele luni de mandat, alegând noi şefi la servicii şi forţând reforma în servicii şi justiţie, atunci când PSD nu ar fi votat o suspendare şi nici nu ar fi blocat propunerile în Parlament, probabil că astăzi nu am fi fost în acest punct.
Acum însă, PSD a înţeles că reformele sunt inevitabile. Bugetul nu mai poate susţine vechiul sistem. Există destui oameni încăpăţânaţi care merg înainte prin Guvern, chiar dacă electoral pot pierde pe termen scurt. Şi vor să controleze “reforma”, vor să stabilească noile reguli, nu doar să facă parte din Guvern.
PSD a înţeles că la nivel guvernamental, există toate mijloacele pentru a da drumul unor dosare mari de corupţie, chiar dacă ei încă deţin controlul asupra unor ministere şi asupra unor grupări din servicii şi justiţie.
Şi a mutat. Şi va mai muta.
Aştept ca Nicuşor Dan să mute. Şi îmi doresc să mute inteligent şi să reuşească. Chiar asta îmi doresc. Pentru că toţi ne dorim oprirea furtului.
Dar nu pentru “linişte şi stabilitate”. Ci pentru reformă reală şi pentru o nouă administraţie. Inclusiv în servicii.
Dacă nu o va face, va pierde. Şi, odată cu el, se va anula şi şansa unor reforme mai târzii sau mai timide.
Politica este ca un meci în care unul trage constant la poartă. Te poţi bloca în poartă o vreme. Dar, la un moment dat, dacă nu ieşi la joc, tot primeşti gol. Dacă unii vor rămâne în poartă, de frica stabilităţii, vor primi cartonaşul roşu, iar poarta aia va rămâne goală!
PS: Dacă nu v-aţi prins, nu avem azi ştire despre dosarul lui ND. Este o mişcare tactică. Ştirea a fost anul trecut.