Preşedintele Parlamentului de la Chişinău: Referendumul va avea loc la 20 octombrie 2024. Locul nostru este în familia Uniunii Europene

Moldovenii vor avea posibilitatea să spună clar în ce direcţie vor să meargă statul Republica Moldova la 20 octombrie 2024, ziua în care se va desfăşura, potrivit preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu, referendumul republican constituţional. Proiectul de hotărâre privind desfăşurarea referendumului din toamnă a fost înregistrat în Parlament la finele săptămânii trecute de către deputaţii Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS).

„Potrivit proiectului de lege, referendumul urmează a fi desfăşurat la data de 20 octombrie 2024, iar cetăţenii vor răspunde la întrebarea: ʻSunteţi pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?ʼ. La 20 octombrie, vocea poporului vă spune clar în ce direcţie vrem să ducem Republica Moldova.

Parlamentul pregăteşte acum toate demersurile necesare pentru a stabili data referendumului şi a alegerilor prezidenţiale pe 20 octombrie 2024. După votarea proiectului, acesta va fi remis în adresa Comisiei Electorale Centrale, pentru a iniţia procedura de desfăşurare a referendumului republican în conformitate cu prevederile codului electoral”, a declarat Igor Grosu, în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit şefului legislativului moldovean, după referendumul din 20 octombrie, decizia suverană a cetăţenilor va fi consfinţită şi în Constituţie, întrucât „noi nu avem timp de pierdut, e timpul ca şi în Constituţie să fie scris clar că locul nostru este în familia Uniunii Europene, unde pacea este garantată, iar bunăstarea asigurată”.

„Suntem europeni, istoria noastră ne arată că suntem europeni, valorile de care ne ghidăm confirmă că Moldovenii sunt europeni şi merităm să avem acelaşi nivel de trai, aceleaşi drepturi şi libertăţi cum vedem în ţările Uniunii Europene. Partidul Acţiune şi Solidaritate mereu a promovat integrarea europeană a Republicii Moldova şi din prima zi a declarat susţinerea pentru iniţiativa preşedintei Maia Sandu de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Acest proiect de ţară nu este proiectul unei persoane, a unui partid politic. Acest proiect este al tuturor cetăţenilor şi este pentru generaţiile viitoare. Pentru prima dată în ultimele decenii, trăim nu doar speranţa unui viitor mai bun, dar simţim că acum avem şansa unui prezent mai bun şi datoria de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană”, a punctat preşedintele parlamentului.

În contextul în care opoziţia pro-rusă atât parlamentară, cât şi extraparlamentară s-a declarat din start împotriva integrării europene, unele partide politice îndemnându-şi susţinătorii chiar să boicoteze referendumul, Igor Grosu a făcut o solicitare către toate partidele, asociaţiile din ţară şi diaspora, să participe în promovarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Integrarea Moldovei în familia europeană este un obiectiv mai presus de interesele politice, de partid, un obiectiv care ne uneşte pe toţi pentru că este în beneficiul tuturor moldovenilor. Toţi cei care vor că moldovenii să trăiască bine, în pace, să nu se teamă de siguranţă şi securitatea lor şi a familiilor lor, să trăiască în bună înţelegere şi în libertate acasă, au datoria de a munci pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Vedem cum trăiesc cetăţenii europeni, diaspora noastră este acolo, ei simt zi de zi cum este să fii cetăţean european. E timpul să devenim şi noi, moldovenii, cetăţeni europeni. Sunt sigur că împreună vom reuşi, nu va fi uşor, dar cu multă răbdare şi perseverenţă ne vom asigura că viitorul nostru şi al copiilor noştri va fi în pace şi bunăstare”, a conchis şeful legislativului moldovean.

Amintim că la 16 aprilie, Curtea Constituţională a Moldovei a dat aviz pozitiv pentru iniţiativa înaintată de deputaţii PAS, de revizuire a Constituţiei prin referendum, proiect care are ca obiectiv integrarea în Uniunea Europeană.

Proiectul de lege constituţională înaintată de 46 de deputaţi urmăreşte includerea în preambulul Constituţiei a unor prevederi referitoare la direcţia politică a statului Republica Moldova şi completarea Constituţiei cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”.

„Curtea a reiterat că hotărârile interpretative ale Curţii Constituţionale sunt texte cu valoare constituţională şi parte integrată a Constituţiei. Ele fac corp comun cu dispoziţiile pe care le interpretează. Hotărârile adoptate, potrivit rezultatelor referendumului republican constituţional au putere juridică supremă fără o eventuală confirmare a Parlamentului”, a explicat preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, în cadrul briefingului de presă de după şedinţa Înaltei Curţi.