Preşedintele german critică dur SUA în privinţa războiului cu Iranul: "Niciun motiv" de aliniere la politica lui Trump

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a criticat marţi, dur, războiul SUA-Israel împotriva Iranului, calificându-l drept o încălcare a dreptului internaţional şi afirmând că nu există „niciun motiv” pentru ca Germania să se alinieze administraţiei preşedintelui american Donald Trump.

Conflictul a fost „o greşeală politică dezastruoasă” şi „un război cu adevărat evitabil, inutil, dacă scopul său era oprirea Iranului pe drumul către bomba atomică”, a declarat Steinmeier în faţa unui public prezent la un eveniment organizat la Berlin cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la reînfiinţarea Ministerului de Externe după Al Doilea Război Mondial.

Războiul din Iran este „contrar dreptului internaţional”, a subliniat preşedintele german, adăugând că există puţine îndoieli că justificarea Washingtonului privind un atac iminent asupra Statelor Unite nu este susţinută.

Iranul nu a fost niciodată mai departe de obţinerea unei arme nucleare decât după acordul nuclear din 2015, a spus el. Steinmeier a fost implicat în acel acord în calitate de ministru de externe la acea vreme. Trump l-a anulat în timpul primului său mandat de preşedinte.

Critici dure la adresa lui Trump

Preşedintele german a criticat noua orientare a administraţiei Trump, susţinând nu doar că Germania nu trebuie să o urmeze, ci şi că, chiar şi cu o nouă administraţie americană, relaţia transatlantică s-a schimbat ireversibil.

„Ruptura şi pierderea încrederii în politica de mare putere a Americii sunt prea profunde”, a spus el.

Chiar şi o viitoare administraţie americană „nu va mai putea pur şi simplu să reia rolul de hegemon prietenos” şi de garant al unei ordini internaţionale liberale, a adăugat.

„Actuala administraţie americană are o viziune asupra lumii diferită de a noastră, una care nu ţine cont de regulile consacrate, de parteneriate şi de încrederea construită în timp”, a spus Steinmeier.

Deşi această situaţie trebuie gestionată, „nu avem absolut niciun motiv să ne aliniem acestei viziuni asupra lumii”, a adăugat el, potrivit dpa.

În schimb, relaţia transatlantică trebuie să „se elibereze şi de dependenţele care ne fac vulnerabili”. Potrivit preşedintelui, acest lucru se aplică în primul rând în domeniul securităţii şi al tehnologiei.

Dependenţa în sfera tehnologică înseamnă nu doar putere în politică externă, a spus el, „ci şi puterea de a utiliza platforme digitale şi reţele sociale pentru a influenţa … politica noastră internă”.

Politica externă germană se confruntă acum cu o reorientare fundamentală, a declarat Steinmeier.

„Lumea din mintea noastră trebuie redesenată”, le-a spus el celor prezenţi. Occidentul rămâne „un ideal normativ valoros, dar Occidentul ca realitate politică nu mai există în prezent”.

Steinmeier: Nu ignoraţi dreptul internaţional

Politica externă trebuie să devină mai pragmatică şi mai eficientă, dar „asta nu înseamnă ignorarea dreptului internaţional”, a spus Steinmeier.

Politica externă a Germaniei nu devine mai convingătoare „dacă nu numim o încălcare a dreptului internaţional drept ceea ce este”, a menţionat el.

Germania s-a confruntat deja cu această problemă în războiul din Gaza şi acum trebuie să abordeze aceeaşi întrebare în cazul războiului din Iran, potrivit preşedintelui.

Reacţii negative la declaraţiile lui Steinmeier din partea partidului lui Merz

Cancelarul Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), s-a distanţat clar de războiul din Iran, dar, spre deosebire de alţi parteneri europeni, a evitat până acum să descrie atacurile SUA şi Israelului drept o încălcare a dreptului internaţional.

Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al grupului parlamentar din Bundestag format din CDU şi partidul său partener bavarez, Uniunea Creştin-Socială (CSU), a criticat declaraţiile social-democratului Steinmeier, relatează t-online.

„Guvernul federal, care este singurul responsabil pentru această chestiune, nu şi-a finalizat încă evaluarea din punct de vedere al dreptului internaţional. Toţi reprezentanţii Republicii Federale Germania care deţin funcţii ar trebui să respecte acest lucru”, a declarat Hardt pentru portalul de ştiri.

El a spus că guvernul federal acţionează cu prudenţă şi suveranitate într-o situaţie complexă.

Dar Steinmeier a avertizat împotriva urmării unei direcţii greşite.

„Dreptul internaţional nu este o mănuşă veche pe care să o aruncăm atunci când alţii o fac. Dimpotrivă: este vital pentru toţi cei care nu se numără printre marile puteri”, a spus Steinmeier.

Uniunea Europeană este construită pe drept şi reguli şi ar „colapsa dacă am adopta viziunea lumii bazată pe forţa brută”.

O Europă unită şi puternică este „imperativul geopolitic al vremurilor noastre”, a spus el, reluând comentarii făcute anterior la eveniment de ministrul de Externe, Johann Wadephul.

Organizarea securităţii împotriva Rusiei, nu împreună cu ea

Chiar şi după încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, nu poate fi vorba de pace „cu această Rusie”, a spus Steinmeier.

Europa trebuie să îşi organizeze securitatea împotriva Rusiei, nu împreună cu Rusia, a adăugat el.

Politica externă germană are nevoie întotdeauna de patru piloni, a spus Steinmeier: forţă militară pentru a fi luată în serios, diplomaţie inteligentă pentru a găsi soluţii şi a construi alianţe, cultură, economie şi ştiinţă ca elemente de atracţie pentru lume şi ordinea internaţională drept cadru şi direcţie. În acest context, liderul german a făcut apel către angajaţii Ministerului de Externe: „Nu pierdeţi acest reper.”

Wadephul: Relaţia transatlantică, într-o transformare profundă

Wadephul a remarcat schimbări profunde în politica SUA, dar a evitat critici directe la adresa direcţiei lui Trump.

„Relaţia noastră transatlantică trece printr-o transformare profundă”, a spus el.

Totuşi, oamenii nu ar trebui să uite niciodată că, mai presus de toate, Statele Unite au fost cele care au eliberat Germania de regimul nazist, au modelat tânăra republică şi au făcut posibilă reunificarea.