Preşedintele Băsescu: Chişinăul are obligaţia să lupte pentru fiecare palmă de pământ care-i aparţine

Preşedintele României, Traian Băsescu, a acordat un interviu marţi postului de radio Europa Liberă înaintea vizitei oficiale pe care o întreprinde miercuri la Chişinău.

La întrebarea, pusă în contextul unei noi reuniuni în formatul 5:2 pe tema crizei din Transnistria, de ce după mulţi ani de negocieri între Chişinău şi Tiraspol nu există niciun rezultat, Traian Băsescu a punctat:”Pentru că cei de care depinde rezultatul nu vor să rezolve problema sau vor să o rezolve altfel decât Chişinăul, actorul care trebuie să decidă: nici Federaţia Rusă, nici Ucraina, nici SUA, UE nu pot decide în locul Chişinăului asupra integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Or, poziţia Republicii Moldova nu este încă acceptată de toate părţile. ”

Atunci când reporterul de la Europa Liberă a afirmat că Transnistria nu ar fi un teritoriu istoric al Republicii Moldova, Traian Băsescu a menţionat: "Nu aş intra în chestiuni istorice. Când Republica Moldova şi-a declarat independenţa, Transnistria era parte a acesteia. Despre acest lucru discutăm".

Referindu-se la afirmaţia că viitorul Republicii Moldova ar fi mai uşor fără Transnistria, preşedintele Băsescu a spus: "Eu nu fac analize pe teritoriul altui stat. Spun doar că aşa cum i s-a recunoscut în mod internaţional independenţa, aşa ar trebui să rămână".

Băsescu a mai subliniat: "Chişinăul are obligaţia să lupte diplomatic pentru fiecare palmă de pământ care-i aparţine, indiferent care au fost aranjamentele administrative în interiorul fostei URSS", considerând că Transnistria nu reprezintă o povară pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

La întrebarea de ce ar abandona Rusia Transnistria în contextul în care lunar, pensionarii din Transnistria îşi primesc banii de la Moscova, datoriile Transnistriei faţă de Rusia se ridică la 4 miliarde de euro, şi în acest teritoriu se află peste 20.000 de tone de armament, Traian Băsescu a răspuns: "Din respect pentru dreptul internaţional. Ori de cite ori întrebi un oficial rus, de orice nivel, vei afla că Rusia susţine integritatea Republicii Moldova. E diferenţa dintre vorbă şi faptă. România solicită de multă vreme aplicarea deciziei de la Istanbul din 1999, în baza căreia Federaţia Rusă trebuie să-şi retragă trupele şi armamentul".

În ce priveşte integrarea Republicii Moldova în UE împreună cu Transnistria şi trupele ruseşti de acolo, preşedintele a răspuns: "Nu, categoric UE nu va mai repeta eroarea pe care a făcut-o în cazul Ciprului, dar speranţa că problema transnistreană se va rezolva există şi nu am niciun motiv să fiu pesimist, cu atât mai mult cu cât nu mâine se pune problema integrării Republicii Moldova. Este vorba despre un proces îndelungat. Abia se parafează Acordul de Asociere, în România a durat 10 ani de la semnarea acestui acord şi primirea în UE. Timpul lucrează şi sper că lucrează în favoarea Moldovei".

Băsescu a mai menţionat: “Moscova ar putea să fie rezonabilă în raport cu Republica Moldova şi să lase decizia că în ceea ce priveşte viitorul acestei ţări să fie hotărât la Chişinău, nu la Moscova, nu la Bruxelles, nu la Bucureşti sau la Washington. ”

La remarca reporterului dacă în Chişinău ar putea avea succes 'planul anti-Vilnius' prin care Rusia ar încerca să blocheze semnarea Acordului de asociere Republica Moldova-UE, Traian Băsescu a răspuns: ”Categoric nu. La Vilnius se va parafa Acordul de asociere şi cel de liber schimb”. În legătură cu Acordul de liberalizare a vizelor, Băsescu a notat că: ” Republica Moldova este destul de avansată din acest punct de vedere. Este povestea de succes din Parteneriatul Estic. ”

În legătură cu aprecierea că a existat şi în Republica Moldova un hiatus în perioada crizei politice de acum câteva luni, o serie de provocări fiind lansate deja de Tiraspol, iar Vocea Rusiei, oficiosul puterii de la Moscova, a anunţat că este vorba despre 'iminente ostilităţi armate' preşedintele României a reiterat: ” Sperăm să nu se întâmple aşa ceva. Vocea Rusiei foloseşte o propaganda agresivă, despre care cred că nu este întotdeauna politica oficială a Moscovei. În acelaşi timp, hiatusul din perioada crizei politice nu trebuie să ne mire: România este un stat democratic mult mai consolidat şi am avut o criză mai profundă decât cea din Republica Moldova. Criza de peste Prut a fost o simplă neînţelegere între partidele Alianţei pentru Integrare Europeană pe distribuirea unor funcţii, criza de la noi a fost o lovitură de stat. Nu i-aş critica pe moldoveni, când la noi, stat membru al UE, s-au întâmplat lucruri mult mai grave. ”

"N-am văzut moldoveni cu ochii oblici, ce să caute în Uniunea Eurasiatică?! Cetăţenii Republicii Moldova sunt la fel ca cei din România. Sunt două ţări independente, dar cred că opţiunea de suflet e cea de a reveni acasă, adică în Europa. Europa e şi casa României".

Întrebat dacă crede că în criza politică din Republica Moldova au intervenit mai mult sau mai puţin direct şi alte puteri din zonă, cum ar fi Rusia, Traian Băsescu a răspuns: ” N-aş specula. De ce ne-am lega de alţii, când noi am fost implicaţi în a-i convinge pe politicienii moldoveni să refacă Alianţa. Opţiunile politice sunt ale fiecărui stat. Nu pot critica alte intervenţii pentru că ni s-ar putea spune, voi de ce aţi contribuit la înţelegerea părţilor. Cred că noi am făcut un bun serviciu Republicii Moldova. La fel cum la Bruxelles erau comisari implicaţi în rezolvarea problemelor din Republica Moldova. Asta-i viaţa, Republica Moldova se află la frontiera dintre două lumi”.

Traian Băsescu a mai adăugat : ”Nimeni nu vrea să integreze cu forţa Republica Moldova, ambele părţi îşi doresc să o convingă. Eu cred că viitorul Republicii Moldova este în UE. Poporul din Republica Moldova este parte a poporului român, cultura, istoria, toate recomandă integrarea acestei ţări în UE, şi nu în Uniunea Euroasiatică sau în CSI. ”

La întrebarea dacă la Bucureşti se simt presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova, Băsescu a răspuns: "Putem face orice analize, dar n-aş spune că sunt deranjante presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova. Până la urmă, în mod legitim, Moscova se interesează de Republica Moldova pentru că o mare parte din populaţia Republicii Moldova încă se simte legată de Moscova. Este o realitate, pe care dacă nu o vedem, nu putem dezlega poziţiile de la Chişinău. Spre exemplu, pentru mine a fost şocant că premierul de la Chişinău, Iurie Leancă, i-a cerut prim-ministrului Victor Ponta să reducă numărul de burse pentru studenţii din Republica Moldova. Răspunsul nostru, însă, nu poate fi decât că îl mărim, dând o şansă acestor tineri să înveţe în România şi apoi să lucreze în Republica Moldova, fiindcă România are nişte obligaţii morale faţă de generaţia tânără".

Traian Băsescu consideră că premierii Leancă şi Ponta nu trebuiau să reducă numărul de burse pentru tinerii moldoveni: "Aşa cum noi ne plângem că tinerii noştri care studiază la Londra, la Paris, în Statele Unite sau mai ştiu eu pe unde, şi apoi rămân acolo, aşa şi Guvernul din Republica Moldova spune: avem 5.000 de burse, dar după ce termină şcoala se întorc prea puţini în Republica Moldova. Eu pot înţelege abordarea premierului Leancă, din acest punct de vedere. Nu i-o înţeleg, însă, din punctul de vedere al europenismului pe care şi-l asumă premierul Leancă şi cu atât mai puţin acceptul premierului Ponta".

În ce priveşte faptul că majoritatea posturilor de televiziune din Republica Moldova fac în această perioadă o campanie insistentă în care prezintă avantajele aderării la Uniunea Eurasia ca soluţie în locul UE, Băsescu a răspuns: "N-am văzut moldoveni cu ochii oblici, ce să caute în Uniunea Eurasiatică?! Cetăţenii Republicii Moldova sunt la fel ca cei din România. Sunt două ţări independente, dar cred că opţiunea de suflet e cea de a reveni acasă, adică în Europa. Europa e şi casa României".

La întrebarea care este scopul întrevederilor recente la care au participat, pe "axa Bucureşti-Chişinău-Moscova", Nikolai Patruşev, şeful Consiliului de Securitate din Rusia, premierul moldovean Iurie Leancă, directorul CIA, John Brennan, ministrul român de Externe, preşedintele Băsescu a răspuns: "Aş limita lucrurile doar la vizita domnului Patruşev, care a fost de substanţă şi extrem de importantă, pentru că a stabilit o cooperare pe probleme de securitate, probleme care reprezintă un risc pentru ambele state. Ameninţările asimetrice sunt la fel de virulente pentru Rusia cum pot fi şi pentru România. Ne referim aici la trafic de droguri, trafic de persoane, la ameninţări teroriste, la trafic ilegal de armament. Corelarea pe aceste probleme între cele două ţări este extrem de importantă".

La întrebarea reporterului dacă Rusia are intenţia de a atrage România în sfera ei de influenţă, Traian Băsescu a răspuns: “ Dacă Federaţia Rusă n-ar încerca să-şi menţină influenţa în tot spaţiul fost comunist, n-ar fi Federaţia Rusă. Sigur că Moscova ar vrea o relaţie mai strânsă cu Bucureştiul sau cu Sofia sau cu Budapesta sau cu Varşovia. Fiecare stat îşi reglează această relaţie în funcţie de relaţiile bilaterale. Deocamdată există un prag de neîncredere între Bucureşti şi Moscova, care poate fi trecut uşor-uşor, dar necesită timp. ”

Întrebat de scopul vizitei la Chişinău, Traian Băsescu a afirmat: “Susţinerea relaţiei dintre cele două state, dar mai ales pentru semnalul privind susţinerea Republicii Moldova înainte de semnarea Acordurilor de la Vilnius. Republica Moldova are un avantaj uriaş fiindcă are acquis-ul comunitar tradus în română. Deci acei ani de zile pe care i-a petrecut România traducând aceste documente vor fi ani câştigaţi pentru Republica Moldova”.