Predoiu transmite oficial că nu este de acord cu limitarea accesului copiilor şi adolescenţilor la reţelele sociale. Îl contrazice pe Arafat

Ministrul Afacerilor Interne ţine să transmită că nu este de acord cu limitarea accesului copiilor şi adolescenţilor la reţelele sociale. Declaraţia ministrului vine în contextul în care şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a cerut introducerea unor restricţii privind accesul copiilor şi adolescenţilor din România la reţelele de socializare, el susţinând că utilizarea acestora poate avea efecte grave asupra sănătăţii mintale a tinerilor, comparabile cu riscurile asociate consumului de tutun şi alcool.

"State precum Franţa, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică şi de protecţie a copilului şi adolescentului, nu o dezbatere ideologică. Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecţie. Este vorba despre protecţia sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor", a subliniat Raed Arafat.

Revenind la declaraţiile lui Predoiu, în condiţiile în care expuşi la influenţa unor reţele precum TikTok adolescenţi români se lansează în jocuri periculoase, unii dintre ei se sinucid, alţii agresează sau în cazuri extreme ucid, Predoiu opinează că "soluţia reală nu poate veni decât din educaţie solidă şi serioasă", aceasta în condiţiile în care educaţia serioasă şi responsabilă nu se face de azi pe mâine iar sistemul de Educaţie actual s-a dovedit a fi depăşit.

Redăm postarea lui Predoiu

Platformele online au şi numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativităţii şi menţinerea legăturii cu alţi copii, acces rapid la informaţie etc). În plus, multe activităţi şcolare şi extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poţi să opreşti toţi minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet.

Interdicţia totală nu face decât să creeze frustrare şi curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecţie. Uşor de depăşit un astfel de obstacol cu mijloacele prezente. Soluţia reală nu poate veni decât din educaţie solidă şi serioasă, pentru că libertatea fără educaţie este la fel de periculoasă.

2. ⁠În ceea ce priveşte relaţia minorilor cu conţinutul online, ideea e să investim în educaţie. Rolul educaţiei sociale şi digitale este esenţial. Curriculă şcolară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie şi explicaţii privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învăţaţi să recunoască informaţiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge uşor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experienţă. Aş face o paralelă într-un alt plan cu taberele de pregătire fizică atât de populare în secolul trecut, în care se consolidau valorile morale şi fizice ale copiilor de la o vârstă fragedă.

Pentru a se descurca în natură, inclusiv în situaţii de pericol. A fost o soluţie inteligentă la realitatea vremurilor acelea. Nu s-a mers pe interdicţia copiilor de a intra în pădure. Interdicţia pentru minorii sub 15 ani de a accesa conţinutul online nu rezolvă nimic, în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicţiei şi va umple centrele de detenţie cu minori. În schimb, educaţia socială îi poate ajuta pe copii să îşi dezvolte gândirea critică, empatia şi capacitatea de a lua decizii responsabile. În loc să li se spună: „Nu ai voie!” este mult mai eficient să li se explice de ce şi cum să se protejeze.

Dialogul deschis cu părinţii şi profesorii, stabilirea unor reguli clare şi adaptate vârstei şi exemplul personal sunt elemente esenţiale pentru o relaţie sănătoasă cu mediului online.

3.⁠ ⁠Cum spuneam, ca să poţi aplica o astfel de interdicţie trebuie să pui în funcţiune un anumit sistem. Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când şi de unde, cineva a intrat pe un anumit conţinut. Ceea ce presupune evident înregistrări în baze de date şi supraveghere în masă. Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce priveşte limitele democraţiei.

Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliţia este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de „libertate de exprimare” totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicţii de conţinut, e alta. Eu cred că există şi o cale de mijloc, axată pe „libertate de exprimare”, dar cu interdicţie de conţinut privind instigarea la violenţă şi conţinut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poţi să interzici pe oricine postează un anumit tip de conţinut. Sfera interdicţiei trebuie să fie foarte îngustă, tot ce e legat de ideea de violenţă şi vătămări fizice. Dacă începem să pedepsim orice nu ne convine din punct de vedere ideologic sau politic, intrăm pe un drum periculos care duce direct către o lume orwelliană.

În concluzie, problema nu este existenţa platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregăteşte pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili.

Am făcut aceste precizări strict din perspectivă de avocat, senator şi membru al unui partid care are în „ADN-ul său ideologic” libertatea şi valori conservatoare în general. În alte cuvinte, un punct de vedere politic, nu administrativ. Ministerul de Interne nu are atribuţia stabilirii unor limite legale de libertate în materie de libera exprimare şi acces la informaţie, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie, scrie, pe Facebook, Predoiu.