Predoiu susţine că legile justiţiei pe care le-a promovat au avut girul Comisiei de la Veneţia şi al comisarului european pentru Justiţie. Cum au arătat însă lucrurile, de fapt?

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei în perioada când Justiţia s-a degradat accelerat, a susţinut într-o postare pe reţelele sociale că legile justiţiei pe care le-a promovat şi care sunt criticate dur acum ar fi avut girul partenerilor instituţionali, printre care şi al Comisiei de la Veneţia şi al comisarului european pentru Justiţie. În realitate, Comisia de la Veneţia a criticat dur legile din 2022, iar comisarul de la acel moment, Didier Reynders, a cerut ca legile să nu fie adoptate fără avizul Comisiei de la Veneţia – cerere care a fost ignorată de România, reaminteşte G4Media.

„Să revenim la legi. Am spus că miniştrii au răspunderi legate de calitatea proiectelor. Proiectele pe care eu le-am pus în dezbatere publică mai bine de un an de zile şi, ulterior, înaintat Parlamentului, au avut toate certificările de calitate necesare, de la experţi independenţi, CSM, Comisarul pe justiţie, Vicepreşedinta Comisiei Vera Jourova, cabinetul Preşedintelui Comisiei, Colegiul comisarilor, Comisia de la Veneţia ş.a.m.d. Iar proiectele au devenit legi, adoptate de Parlament. Eu nu mă consider infailibil, dar îmi vine greu să cred că şi CSM şi Comisia Europeană şi Parlamentul European şi Comisia de la Veneţia au greşit toate laolaltă când au spus că legile sunt calitativ bune şi în standarde europene”, a scris Predoiu pe Facebook ca răspuns la cererile de demisie după izbucnirea scandalului din Justiţie legat de zecile de dosare de mare corupţie îngropate.

„Legile sunt instrumente şi deci instrumentele au fost declarate calitativ bune de toată Europa. Ce au făcut magistraţii care se autoguvernează din 2004 cu aceste instrumente este responsabilitatea lor şi da, sunt de acord că trebuie să se analizeze. Dar sine ira et studio, cu expertiză şi fără politizare”, a mai transmis Predoiu.

În realitate, Comisia de la Veneţia a lansat critici dure pentru legile justiţiei în 18 noiembrie. Instituţia a criticat graba adoptării, procedura de numire a procurorilor-şefi şi a adjuncţilor, precum şi înfiinţarea noii secţii pentru magistraţi în cadrul Parchetului General. În plus, Comisia de la Veneţia a transmis atunci că „regretă” faptul că autorităţile române nu au cerut instituţiei un aviz înainte de adoptare. Preşedintele de la acel moment, Klaus Iohannis, promulgase în 15 noiembrie legile justiţiei, promovate de ministrul Cătălin Predoiu, fără să mai aştepte opinia Comisiei de la Veneţia, în ciuda cererii comisarului european pentru Justiţie, Didier Reynders.

Printre criticile aduse la acel moment de Comisia de la Veneţia:

1. Ar trebui introdusă o selecţie prin concurs şi pentru directorii adjuncţi, nu doar pentru preşedinţii instanţelor şi ai parchetelor;
2. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum şi procurorul-şef al DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui să fie numiţi pentru o perioadă mai lungă de timp fără posibilitatea de reînnoire;
3. Procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. Ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliţia judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.

Pe de altă parte, pe 22 septembrie, Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie, declara public că România trebuie să aştepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia înainte de a adopta cele trei proiecte de lege în domeniul justiţiei.

„Am reamintit că Comisia Europeană este în contact cu autorităţile române pentru a discuta reformele şi că recomand să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia asupra proiectelor de legi ale justiţiei înainte de a le adopta, pentru a se asigura că sunt în conformitate cu standardele europene”, a declarat joi Didier Reynders.