Populaţia Mapuche: Fără pământ nu există cultură

Mapuche sunt nativi din sudul Americii de Sud, unde au fost recunoscuţi ca naţie autonomă de către Spania, în 1641, după ce au învins cu succes invaziile spaniolilor pe pământul lor. Totuşi, pe la sfârşitul anilor 1800, Mapuche au fost victimele campaniei de exterminare dusă de armatele argentiniene şi chiliene împotriva oamenilor care trăiesc în regiunea Patagonia.

Pământul este esenţial pentru dezvoltarea culturii Mapuche; pământul are mormintele străbunilor lor şi acesta este locul unde au loc ceremoniile lor religioase.

“Noi suntem întâi pământul şi apoi oameni, aşadar în primul rând ‘Mapu’ şi abia apoi ‘che’ oameni. Pentru noi, pământul este mama noastră,” explică lonko ‘seful’ Mapuche, Juana Calfunao, pentru membrii Parlamentului European în Bruxelles, în luna martie a acestui an.

Povestea oraşului lui Juana, la fel ca şi cea a multe altor oraşe indigene din America Latină, este una a deposedării de teritoriu, genocid şi devastare culturală, iar asta continuă încă să ruineze vieţile multor nativi.

Comunitatea Juan Paillalef a fost victima unei persecuţii sistematice din partea guvernului chilean. Lonka Calfunao a declarat în faţa Parlamentului modul în care autoritatile şi industriaşii de vârf din Chile au încercat să le ia pământul.

“Statul chilean şi companiile silvice... mi-au ars casa de patru ori deja. ... nu avem o casă în care să trăim,” a explicat ea. “După ce mi-au ars casa, companiile silvice au vrut să-mi ia pământul într-un mod ilegal şi armata a venit cu tancuri şi 300 de poliţişti. Eu, împreună cu fiul meu, am aparat de la sol comunitatea, de elicoptere.”

Opresiune

Mapuche sunt nativi din sudul Americii de Sud, unde au fost recunoscuţi ca naţiune autonomă de către Spania, în 1641, după ce au învins cu succes invaziile spaniolilor pe pământul lor. Totuşi, pe la sfârşitul anilor 1800, Mapuche au fost victimele campaniei de exterminare dusă de armatele argentiniene şi chiliene împotriva oamenilor care trăiesc în regiunea Patagonia.

În aceste campanii militare, au fost ucişi lideri şi soldaţi nativi, iar comunităţile au fost înrobite, fetele şi femeile fiind forţate să devină servitoare sau prostituate.

Statele au luat pământul triburilor Mapuche, infiltrându-se în structurile lor de dezvoltare economică.

Cu toate că în documente, Chile părea că este gata să accepte drepturile indigenilor prin semnarea Convenţiei Internaţionale a Drepturilor Civile şi Politice, Conventiei Internationale pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale, a Drepturilor Omului din OAS (Organizaţia Statelor Americane), şi a Declaraţiei Americane pentru Drepturile şi Îndatoririle Omului, există încă o mare distanţă în practică, între aceste drepturi şi protecţia de care beneficiază efectiv nativii Mapuche.

Într-un raport despre Mapuche, Federaţia Internaţională pentru Drepturile Omului a declarat că “Există o distanţă considerabilă între protecţia legală a drepturilor indigenilor în timpul acestei prime perioade democratice din Chile şi dezvoltarea actuală a regulilor publice pentru problemelor indigenilor de către guvernul Chile.”

Populaţiile Mapuche, aproape un milion de persoane, sunt încă subiectul discriminării etnice.

Luptând cu mutinaţionalele

Pe lângă discriminarea instituţională, eforturile recente de către Mapuche de a-şi recupera pământul nativ i-au adus în conflict cu companiile care au acces la resursele lor naturale.

Cercetătorul istoriei triburilor Mapuche, directorul Universitatii din Sorbona, Arauco Chihualaf, a declarat pentru Parlamentul European că resursele primare sunt principala sursă a conflictului dintre Mapuche şi corporaţiile multinaţionale. “Avansarea economiei globalizate guvernată de către companii transnaţionale care exploatează resurse de bază, de exemplu prin minerit, generează conflicte deoarece foarte multe din aceste bogaţii se găsesc pe pământul indigenilor”, afirmă el.

Despre zonele sudice din Chile, Chihualaf a afirmat că industria silvică, care are legături cu grupările transnaţionale, se luptă cu Mapuche pentru resursele pământului.

În Patagonia argentiniana, comunitatea Mapuche din Santa Rosa Leleque se află în conflict cu producătorul multinaţional de haine Benetton Group, care revendică 500 de hectare de pământ ocupat de comunitatea Santa Rosa. Unul dintre ce la mare deţinători de pământ din Argentina, familia italiană Benetton, deţine aproximativ un milion de hectare de pământ în Sudul Argentinei.

Atunci când cea mai mare companie electrică din Chile, Endesa, a construit barajul hidroelectric Ralco, apele au acoperit pământurile Mapuche, stramutand populaţia.

Chihualaf a declarat că populaţia nu se opune dezvoltării, ceea ce ar însemna şi crearea de locuri de muncă pentru ei, dar doresc o dezvoltare corectă. Indigenii resping “dezvoltarea inegală, inegalitatea ce a dus la o sărăcie exagerată în rândurile populaţiei indigene comparativ cu prosperitatea transnaţionalelor.”

Acesta a adăugat că nativii resping “ocuparea abuzivă a pământului, strămutarea populaţiei, distrugerea echilibrului mediului înconjurător, transportul excesiv, cum ar fi cel pe apă, ameninţările, şi abuzară organizaţiilor şi liderilor lor.”

Violenţa instituţională împotriva copiilor

Tinerii Mapuche sunt victimele abuzului din partea autorităţilor chiliene, cu rapoarte care arată că copiii şi adolescenţii care trăiesc în comunităţi care se mobilizează pentru a-şi recupera pământurile ancestrale, sunt atacaţi cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene, hărţuiţi, torturaţi şi interogati ilegal în şcoli. Tinerii Mapuche primesc ameninţări cu moartea şi trăiesc cu frica răpirii, conform unui raport întocmit de Ombudsman Claudia Molina, prezentat în ianuarie 2010, înaintea Comitetului Drepturilor al Naţiunilor Unite.

Violenţa exercitată de către guvernul chilean asupra copiilor Mapuche a mai fost condamnată şi de către Comisia Inter-Americană pentru Drepturile Omului (IACHR) în Washington DC.

Implicare europeană

În urma unei înţelegeri dintre UE şi Chile, investiţia europeană oferă mai mult de 16 milioane de euro (22.9 milioane dolari) pentru Chile, în scopul coeziunii sociale, începând cu 2007 şi până în 2013.

Membru catalan al Parlamentului, Oriol Junqueras, a afirmat la o conferinţă de la Bruxelles că, în calitate de jucător important pe piaţă internationala, UE are o mare putere de a negocia cu liderii internaţionali şi cu Chile, şi că “atâta timp cât UE este capabilă să reconcilieze aceste înţelegeri comerciale cu drepturile oamenilor ... vom fi mult mai aproape de scopul nostru al oportunităţii de egalitate şi dreptate.”

Directorul programului Fundaţiei France-Libertés Danielle Mitterrand, Tapia Olavarria Rodrigue, a afirmat că unul din paşii pe care UE trebuie să-l facă este să nu mai implementeze reguli care să ducă la crearea de sisteme de extragere neadecvată de resurse minerale în alte state, sisteme care ameninţă mediul înconjurător şi gospodăriile oamenilor, cât şi drepturile fundamentale ale indigenilor.