Polonia solicită SUA să-i instruiască pe piloţii săi în privinţa lansării bombelor nucleare din avioane

Polonia doreşte să participe la componenta aeriană a programului NATO privind descurajarea nucleară şi a depus deja o cerere în acest sens la Alianţă. În cazul în care aceasta va fi aprobată, piloţii Forţelor Aeriene Poloneze vor fi instruiţi de colegii americani în utilizarea bombelor nucleare.
"Statele Unite analizează cererea Poloniei, iar negocierile pe această temă avansează", citează Gazeta Wyborcza o sursă din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Un avantaj pentru Varşovia în cadrul negocierilor îl reprezintă existenţa a zece avioane de vânătoare F-35A, certificate pentru transportul bombelor nucleare americane. Acest detaliu tehnic va simplifica considerabil eventuala recalificare a piloţilor militari polonezi în cadrul Acordului de cooperare nucleară. Totuşi, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 1970 şi Actul fondator Rusia–NATO din 1997 reprezintă, în parte, obstacole pentru iniţiativa poloneză.
Ambele documente nu interzic militarilor polonezi să înveţe să utilizeze muniţia nucleară, dar, împreună, ele nu permit de facto Poloniei să depoziteze rachete nucleare pe teritoriul său, chiar şi sub condiţia unui control american deplin asupra rachetelor, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalţi cinci parteneri ai Washingtonului din cadrul NATO: Belgia, Germania, Italia, Ţările de Jos şi Turcia, relatează The Moscow Times.
Adevărul este că, la admiterea în Alianţă a foştilor membri ai Pactului de la Varşovia la sfârşitul anilor 1990, conducerea NATO a asigurat Moscova că "nu are nicio intenţie, niciun plan şi niciun motiv" de a amplasa arme nucleare pe teritoriul noilor membri. Acest angajament este valabil şi în prezent, iar membrii Alianţei Nord-Atlantice îl pot anula doar prin consens.
În acelaşi timp, Polonia a devenit, în 2026, una dintre ţintele-cheie ale atacurilor hibride ale Kremlinului. Printre acestea se numără atât încălcări ale spaţiului aerian cu ajutorul dronelor, cât şi sabotaje la obiective de infrastructură şi atacuri cibernetice. La mijlocul lunii noiembrie, serviciile secrete poloneze au anunţat că au dejucat o provocare pregătită de serviciile secrete ruse. Planul acestora prevedea încălcarea frontierei în regiunea Kaliningrad de către "sabotori" care se dădeau drept ucraineni, victime umane şi ruperea relaţiilor de alianţă dintre Kiev şi Varşovia.
În toamna acestui an, armata americană a primit cea mai nouă bombă nucleară, B61-13. Proiectilele de mare putere, fiecare dintre ele având o putere echivalentă cu 24 de explozii de la Hiroshima, au început să fie livrate Forţelor Aeriene ale SUA în această toamnă. În acelaşi timp, în Statele Unite se planifică, pentru prima dată după Războiul Rece, crearea unei noi bombe nucleare, modelul B94.