"Poate totuşi data viitoare ne învăţăm minte" - Pîslaru anunţă că România a pierdut 458 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că a primit evaluarea finală a Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR, iar situaţia nu arată deloc bine pentru România.
Mai exact, Pâslaru a transmis că am reuşit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care iniţial au fost suspendaţi, dar pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi.
Explicaţiile ministrului Fondurilor Europene
Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.
Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parţială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare şi a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis ca patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale şi informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendaţi: discuţii tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituţiile responsabile şi dialog constant cu structurile Comisiei Europene.
A fost un efort susţinut, desfăşurat alături de experţii tehnici din minister, datorită căruia am reuşit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau iniţial suspendaţi.
1. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate iniţial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituţională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depăşit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplineşte cerinţele pentru acest jalon.
2. Al doilea dosar important este AMEPIP şi guvernanţa companiilor de stat. Vorbim despre instituţia care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent şi pe criterii de performanţă, nu pe pile sau interese politice. Aici am reuşit să recuperăm 132 milioane Euro dintr-un total suspendat de 330 milioane, iar contribuţia viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esenţială pentru a dinamiza această reformă şi pentru a salva banii europeni.
3. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectaţi şi numiţi oameni în consiliile de administraţie: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanţă. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro şi recuperează 48 milioane Euro.
4. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex şi CFR Călători. Şi aici problema este aceeaşi: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectaţi transparent, competitiv şi pe criterii de competenţă.
Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese şi că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro şi am reuşit să recuperăm 4,5 milioane Euro.
Pe scurt: acolo unde a existat voinţă politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocaţi.
Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.
Nu poţi pretinde fonduri europene şi, în acelaşi timp, să numeşti în continuare băieţii deştepţi de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poţi cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la Bucureşti, doar mimezi selecţia pe criterii de profesionalism.
Cine e de vină?
Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu îşi piardă privilegiile.
Fiecare politician care şi-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, fraţii şi nepoţii. Nu oameni profesionişti şi cinstiţi.
Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o şansă de îmbogăţire personală. Nu ca o datorie faţă de români.
Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moţiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public.
Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci ţara în direcţia bună pentru români, nu în direcţia bună pentru conturile tale.
Cine plăteşte
Noi. Tot noi. Toţii românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloşia ori incompetenţa unor şmecheri ajunşi la conducerea partidului şi care vor să ne ţină săraci şi needucaţi pentru că doar aşa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot.
Poate, totuşi, data viitoare ne învăţăm minte.
