PNL va dezbate proiectul de lege Roşia Montana în Parlament

Liderii PNL au declarat joi, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al partidului, ca în cadrul Parlamentului vor avea loc noi consultări pe tema proiectului de lege Roşia Montana. Liderii Liberali doresc să pună în discuţie o posibilă majorarea a redevenţei pentru exploatare.

Conform Ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, o eventuală creştere a redevenţei ar putea avea loc de anul viitor.

În prezent, nivelul redevenţei stabilit în proiectul de lege transmis Parlamentului pentru exploatările de aur de la Roşia Montana este de 6%, însă ministrul a precizat că un articol din proiectul de lege prevede ca, "în cazul în care legea cadru privind redevenţele este modificată, nivelul acesteia se va alinia din legea cadru."

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a asigurat presa că PNL intenţionează să poarte discuţii serioase în parlament pe marginea noului proiect de lege.

"Nu este o ordonanţă, nu este ceva ce ţine loc de lege, este doar un proiect de lege şi vă asigur că în Parlament, în detaliu, cu toate observaţiile (...) la detaliu va avea loc o discuţie foarte serioasă, foarte aplicată, foarte amănunţită, la care ne vom spune punctul de vedere cât se poate de clar", a menţionat liderul PNL.

Şi ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a confirmat că în perioada următoare vor exista mai multe consultări în Parlament Roşia Montana şi Cuprumin.

Crin Antonescu a mai declarat că exploatările sunt benefice câtă vreme se respectă condiţiile de mediu: "Am spus întotdeauna că exploatarea resurselor este binevenită atâta vreme cât este rentabilă sub aspect economic pe perioadă semnificativă, pe perioadă lungă şi câtă vreme se menţine în respectarea condiţiilor de mediu într-o Europă civilizată a secolului în care trăim şi cu exigenţele pe care le avem cu toţii deja că standard".

Despre dezbateri în Parlament vorbesc şi partidele ecologiste, însă nu pe subiectul redevenţelor ci a interzicerii acestui proiect.

Intervievat despre impactul pe care adoptarea noului proiect de lege l-ar avea asupra mediului, liderul Partidului Verde, Remus Cernea declară:

"Este regretabil că Guvernul vine cu un astfel de proiect de lege întrucât acesta în esenţă suspendă statul de drept. De ce? Practic structură întregului proiect vizează eliminarea tuturor barierelor legislative împotriva proiectului minier pe baza de cianuri de la Roşia Montană. Aşadar toate acele legi care împiedicau proiectul de la Roşia Montană acum vor fi modificate, sau suspendate, pentru a se permite iniţierea acelui proiect cu impact devastator asupra mediului. Această iniţiativă a Guvernului sper să se lovească de un refuz al Parlamentului, sper că Parlamentul să aibă înţelepciunea să refuze şi să respingă o astfel de iniţiativă care ar suspenda statul de drept în România. Eu cred că această lege a Guvernului este şi neconstituţională şi voi prezenta pe parcursul dezbaterilor viitoare o serie de argumente în acest sens. Cred că este foarte grav ce se întâmplă şi cred că este momentul pentru mobilizare internă, cât şi în plan internaţional, împotriva acestui proiect minier extrem de periculos de la Roşia Montană."

Context

Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedinţa de marţi a Guvernului, urmând a fi transmis Parlamentului pentru adoptare.

Surse au declarat anterior că documentul a fost introdusă pe ordinea de zi şedinţei de guvern fără să fie anunţată public.

"Guvernul a aprobat acest proiect de lege care, potrivit procedurii, va trebui adoptat de Parlament. Principalele măsuri propuse în proiectul de lege sunt: Aprobarea Acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană; potrivit acestui acord, acţionarul majoritar al RMGC va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC; participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4 % în cazul celorlalte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană", se precizează în comunicat.

Totodată, Legea mai arată că declararea proiectului este de utilitate publică şi de interes naţional deosebit şi vor fi mandatate unele entităţi publice pentru a aduce la îndeplinire măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană. Se vor modifica, de asemenea, şi unele acte normative referitoare la exproprieri şi autorizaţii de construcţie.

Luna trecută, premierul Victor Ponta anunţa că negocierile pentru investiţia Roşia Montană se vor finaliza până la începutul sesiunii parlamentare din septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege propus de Guvern.

Exploatarea ar urma sa înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul anului 2013, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, ajungând la 25% din acţiuni, dar cu condiţia emiterii la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit proiectului de Acord între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având posibilitatea de a solicita Companiei Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului.

Potrivit draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, cu condiţia îndeplinirii cumulative de către autorităţile române a mai multor obligaţii.

În prima etapă va fi transferată o cotă de 3,6858% din acţiuni, rezultând o participaţie a statului de 23%, dar cu obligaţia ca acordul de mediu privind implementarea proiectului să fi fost emis şi aprobat prin hotărâre de guvern şi să nu conţină modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raport şi studiu de fezabilitate, iar proiectul de lege care să aprobe exploatarea să fie adoptat.

Cota de 2% din acţiuni va fi transferată în a doua etapă, cu condiţia ca toate autorizaţiile pentru începerea exploatării comerciale să fi fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute în calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aprobă exploatarea să fie în vigoare.

În urma acestor operaţiuni, cota de participare a statului va atinge 25% şi va rămâne la acest nivel pe toată durata de valabilitate a licenţei de exploatare.

Referitor la beneficiile statului român, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condiţiile menţinerii parametrilor relevanţi ai legislaţiei fiscale incidente din România, a preţului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor şi produselor necesare exploatării miniere, precum şi a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieţei de capital.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni controlează Societatea Roşia Montană Gold Corporation, în spatele căreia sunt nume cunoscute în business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

Compania deţine la Roşia Montană din judeţul Alba, prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ aurifer din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat acum o lună de Guvern şia fost prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creşterea participaţiei statului la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% şi a redevenţei plătite de la 4% la 6%.

Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, cealaltă parte fiind în posesia statului român prin compania Minvest.