"Plecaţi acasă!" - Sute de persoane protestează în faţa noului consulat al SUA din Groenlanda

Sute de persoane au protestat împotriva deschiderii unui nou consulat al SUA la Nuuk, după comentariile trimisului special american pentru Groenlanda, potrivit cărora a venit timpul ca Washingtonul „să îşi pună din nou amprenta” asupra teritoriului arctic.

Mulţi politicieni groenlandezi, inclusiv premierul, au spus că nu vor participa la inaugurarea oficială de joi.

Protestatarii au purtat steaguri ale Groenlandei şi pancarte pe care scria „USA Asu” (Opriţi SUA) şi au scandat „Groenlanda aparţine groenlandezilor” în faţa parlamentului groenlandez, înainte de a striga „Plecaţi acasă!” în faţa consulatului american.

Trimisul special al SUA, Jeff Landry, a sosit la Nuuk neinvitat, împreună cu o delegaţie care includea un medic, ceea ce a stârnit furie după ce acesta a spus că se află acolo pentru „a evalua nevoile medicale ale Groenlandei”. Potrivit The Guardian, Landry a participat pentru scurt timp la o conferinţă de afaceri alături de ambasadorul SUA în Danemarca, Kenneth Lowery, şi a părăsit Nuuk miercuri seara.

În timpul vizitei sale, Landry a declarat pentru Agence France-Presse că, în opinia sa, „a venit timpul ca SUA să îşi pună din nou amprenta asupra Groenlandei”.

El a spus: „Groenlanda are nevoie de SUA. Cred că vedeţi că preşedintele vorbeşte despre creşterea operaţiunilor de securitate naţională şi repopularea anumitor baze din Groenlanda.”

Între timp, negocierile dintre SUA, Groenlanda şi Danemarca continuă, în ciuda faptului că la Copenhaga nu există un guvern pe deplin funcţional, pe fondul unor negocieri de coaliţie de durată record.

În timp ce premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a reiterat săptămâna aceasta că teritoriul în mare parte autonom — o fostă colonie daneză care rămâne parte a regatului danez — nu este de vânzare, el a spus şi că Groenlanda este „obligată să găsească o soluţie” cu SUA.

SUA avea deja un consulat la Nuuk, într-o clădire modestă în stil tradiţional, însă mutarea într-un nou sediu aflat într-un zgârie-nori modern este simbolică pentru prezenţa lor în creştere.

Aqqalukkuluk Fontain, în vârstă de 37 de ani, manager IT şi organizator al protestului din cauza intensităţii sentimentului antiamerican din Nuuk, a declarat: „Este foarte important, acum mai mult ca niciodată, să le arătăm americanilor ceea ce am spus deja, că nu înseamnă nu şi că viitorul şi autodeterminarea Groenlandei aparţin poporului groenlandez.”

„Protestul în sine nu are scopul de a-l provoca pe Donald Trump sau pe Jeff Landry, ci de a arăta lumii că Groenlanda are propria sa democraţie”, a adăugat Fontain.

El a spus că viitorul Groenlandei reprezintă o preocupare pentru întreaga lume.

„Este foarte periculos ceea ce încearcă să facă Statele Unite, pentru că dacă Groenlanda cade, lumea va cădea şi s-ar putea ajunge la al treilea război mondial.”

Christian Keldsen, directorul executiv al Asociaţiei de Afaceri din Groenlanda, care a organizat conferinţa Future Greenland, a spus că Landry nu a avut parte de primirea pe care o spera.

„Cu trei luni în urmă, Groenlanda era ameninţată cu invazia şi preluarea, iar el [Landry] era una dintre persoanele care susţineau această declaraţie. Apoi, trei luni mai târziu, apare aici dorind să îşi facă prieteni, împărţind ciocolată copiilor şi încercând să ofere şepci Maga”, a spus acesta.

Printre vorbitorii de la conferinţă s-a numărat şi Rufus Gifford, ambasadorul SUA în Danemarca între 2013 şi 2017, care a criticat comentariile făcute de Landry jurnaliştilor, comentarii care sugerau că niciun diplomat de rang înalt nu vizitase Groenlanda înainte ca Trump să devină preşedinte.

Într-un videoclip postat pe reţelele sociale, Gifford a spus: „El vrea ca groenlandezii să îi fie recunoscători lui Donald Trump. Eşti complet depăşit de situaţie, omule. Complet depăşit de situaţie. Du-te acasă.”

Trump a ameninţat în repetate rânduri că va invada Groenlanda, despre care susţine că este necesară pentru securitatea naţională a SUA. Pe lângă poziţionarea sa pe cea mai scurtă rută pentru rachete între SUA şi Rusia, Groenlanda atrage atenţia globală şi datorită mineralelor sale rare, precum şi poziţiei sale esenţiale pentru transportul maritim pe măsură ce gheaţa polară se topeşte.

Un purtător de cuvânt al Comandamentului Nord al SUA (Northcom) a declarat luna trecută că SUA „evaluează opţiuni pentru consolidarea eforturilor de apărare a teritoriului naţional în Groenlanda” şi că orice noi zone de apărare vor fi stabilite „în conformitate cu acordul din 1951 privind apărarea Groenlandei”.

Acest lucru include planuri pentru „investiţii semnificative” la Pituffik, unde SUA are deja o bază, şi posibilitatea de „extindere a zonelor de apărare dincolo de Pituffik”. Printre locaţiile suplimentare analizate se numără şi Narsarsuaq, o localitate din sudul Groenlandei, însă purtătorul de cuvânt a precizat că nu au fost luate decizii finale.

Northcom a transmis că SUA analizează, de asemenea, utilizarea porturilor de mare adâncime şi a pistelor de aterizare mai lungi, „în special pentru a sprijini supravegherea şi operaţiunile maritime din Atlanticul de Nord şi pentru a monitoriza activitatea dincolo de spaţiul Groenlanda-Islanda-Marea Britanie”.

Reprezentanţii Northcom au precizat că SUA „coordonează cu regatul Danemarcei inspecţiile şi evaluările la faţa locului”, proces care este aşteptat să dureze câteva luni.

În timp ce negocierile de coaliţie dintre liderii politici de la Copenhaga au intrat în a opta săptămână după alegerile generale din martie, comitetul de politică externă continuă să se întrunească. Ministrul danez interimar de Externe, Lars Løkke Rasmussen, va participa joi la reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO de la Helsingborg, Suedia. Secretarul de stat american, Marco Rubio, va fi de asemenea prezent.

Într-un interviu acordat publicaţiei groenlandeze Sermitsiaq, Landry a părut să încerce să profite de speranţele Groenlandei privind obţinerea independenţei depline faţă de Danemarca.

„Cred că există oportunităţi incredibile care îi pot ridica pe groenlandezi de la dependenţă la independenţă. Cred că preşedintele Statelor Unite ar dori să vadă ţara devenind independentă din punct de vedere economic. Şi cred că acest lucru este posibil aici”, a spus el.