Pe repede înainte. Demiterea lui Trump a doua oară: cine, ce, cum
alte articole
Democraţii din Camera Reprezentanţilor, cărora li s-au alăturat 10 republicani, au votat pentru demiterea preşedintelui Donald Trump pentru a doua oară, rezultatul votului fiind 232–197. Articolul unic de punere sub acuzare susţine că preşedintele a incitat la o insurecţie care a dus la intrarea abuzivă în clădirea Capitoliului SUA în 6 ianuarie.
Acuzarea, realizată într-o singură sesiune de şapte ore, a fost cea mai rapidă din istoria SUA. Este, de asemenea, prima dată în istoria naţiunii când un preşedinte a fost acuzat de două ori în Camera Reprezentanţilor.
Republicanii au criticat graba, susţinând că nu oferă preşedintelui un proces corespunzător şi nu dă poporului american nicio încredere în proceduri. Democraţii au justificat procesul pe repede înainte susţinând că Trump reprezintă un pericol pentru naţiune în fiecare zi în care se află în funcţie.
„Ştim că preşedintele Statelor Unite a provocat această insurecţie, această rebeliune armată, împotriva ţării noastre comune”, a pretins preşedintele Camerei, Nancy Pelosi (D-California). „Trebuie să plece. El este un pericol clar şi prezent pentru naţiunea pe care o iubim cu toţii.”
Fiecare democrat a votat în favoarea destituirii.
Republicanii care au votat pentru acuzarea preşedintelui au fost reprezentanţi. Liz Cheney (R-Wyo.), John Katko (RN.Y.), Adam Kinzinger (R-Ill.), Fred Upton (R-Mich.), Jaime Herrera Beutler (R-Wash.), Dan Newhouse (R -Wash.), Anthony Gonzalez (R-Ohio), Tom Rice (RS.C.), David Valadao (R-California) şi Peter Meijer (R-Mich.)
Unii republicani au susţinut că punerea sub acuzare ar împărţi mai mult naţiunea.
„În loc să avanseze ca forţă unificatoare, majoritatea din Cameră alege să ne împartă în continuare”, a spus Rep. Tom Cole (R-Okla.). „Nu pot să mă gândesc la nicio acţiune pe care Camera ar putea să o întreprindă, care este mai sigur că va împărţi mai mult poporul american decât acţiunea pe care o avem astăzi.”
Unii dintre republicanii care s-au opus punerii sub acuzare nu l-au apărat în mod explicit pe preşedinte. Alţii s-au opus acuzaţiei şi au susţinut că acţiunile preşedintelui nu însemnau incitare.
Citiți și Rasmussen - Popularitatea lui Trump rămâne neschimbată după incidentele de la Capitoliu
„La mitingul său, preşedintele Trump a îndemnat participanţii să 'îşi facă vocile auzite în mod paşnic şi patriotic'”. Guy Reschenthaler (R-Pa.), fost procuror al marinei, a declarat: „cuvintele preşedintelui Donald Trump nici măcar nu cad pe definiţia incitării conform statutelor penale”.
„Este asta motiv de demitere? Asta se numeşte libertate de exprimare", a spus Tom McClintock (R-California), menţionând că preşedintele a ameninţat, de asemenea, că se va opune republicanilor la viitoarele alegeri, inclusiv lui McClintock, care nu a susţinut obiecţiile împotriva listelor de electori. „Şi ce-i cu asta? Se numeşte politică. Dacă am acuza pe fiecare politician care a ţinut un discurs aprins unei mulţimi de partizani, acest Capitoliu ar fi pustiu.”
Liderul minorităţii din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy (R-California) a spus că Trump deţine responsabilitatea pentru atacul asupra Congresului, dar s-a opus unei acuzări pripite.
"Ar fi trebuit să denunţe imediat mulţimea când a văzut ce se desfăşura", a afirmat McCarthy.
Mulţimea intrase deja în clădirea Congresului în momentul în care Trump ţinea un discurs în faţa unei mulţimi mari de susţinători la mai mult de 30 de minute de mers pe jos de Capitoliu, arată o cronologie a Epoch Times. După ce au fost raportate ştiri despre încălcarea Capitoliului, preşedintele a emis un mesaj video prin care a cerut mulţimii să sprijine poliţia şi să plece acasă. A doua zi, el a spus că va avea loc „o tranziţie ordonată pe 20 ianuarie”. Preşedintele a spus ulterior că nu va participa la inaugurarea lui Joe Biden.
Cole a subliniat că fiecare acuzare din istoria modernă a fost precedată de o anchetă a comisiei, care a inclus mărturii de la martori şi experţi. El a susţinut că un proces pe repede înainte nu oferă un proces adecvat preşedintelui şi nu face prea mult pentru a oferi încredere în proces poporului american. Reschenthaler a avertizat că pedepsirea lui Trump va „crea un precedent pentru punerile viitoare sub acuzare”.
Republicanii au propus înfiinţarea unei comisii bipartizane pentru a investiga evenimentele din 6 ianuarie - ca alternativă la punerea sub acuzare. Doi republicani care au susţinut ideea au caracterizat evenimentele de la Capitoliu drept un atac terorist intern. Rodney Davis (R-Ill.) a avertizat că adversarii străini au văzut cât de uşor este să scoţi din funcţiune o ramură a guvernului SUA. Comisia, dacă va fi formată, va pregăti un raport pentru preşedinte, care va face recomandări cu privire la modalităţile de prevenire a evenimentelor viitoare de acest gen, a spus Davis.
Nancy Mace (R-S.C.) a menţionat că revolta nu a fost punctuală - ţinând numai de evenimentele de pe 6 ianuarie, ci are loc de luni de zile, politicienii de ambele părţi fiind de vină. Mace părea să se refere la revoltele la nivel naţional promovate şi executate de grupul extremist Antifa şi de mişcarea Black Lives Matter (BLM). Revoltele, incendierea şi jafurile au cauzat daune de până la 2 miliarde USD în întreaga ţară şi au dus la moartea a 20 de persoane. McClintock sugerează că, dacă revoltele Antifa şi BLM ar fi fost ţinute în frâu, este posibil ca evenimentele de la Capitol să nu fi avut loc deloc.
Democraţii au citat în repetate rânduri declaraţiile preşedintelui Conferinţei Republicane, Liz Cheney (R-Wyo.), al treilea republican de rang înalt din Cameră. Cheney spusese mai devreme că va vota pentru acuzarea lui Trump şi susţinea că acţiunile lui Trump reprezintă „cea mai mare trădare a oricărui preşedinte al Statelor Unite din istoria noastră”.
Niciun republican din Cameră nu s-a alăturat democraţilor atunci când l-au acuzat pe Trump pentru prima dată în 2019. Ancheta Camerei şi procesul Senatului din acea perioadă nu au prezentat martori la acuzaţia potrivit căreia preşedintele a abuzat de puterea sa reţinând un ajutor extern acordat Ucrainei, în încercarea de a-l obliga pe preşedintele Zelenski să înceapă o investigaţie asupra afacerilor ucrainene ale lui Hunter Biden, fiul lui Joe Biden.
Hunter Biden a deţinut o funcţie plătită în consiliul de administraţie al firmei Burisma, de gaze ucrainene, pe când Joe Biden era vicepreşedinte. Joe Biden s-a lăudat că a forţat concedierea procurorului general al Ucrainei, Viktor Shokin, ameninţând că va reţine 1 miliard de dolari SUA în garanţii de împrumut. Shokin a susţinut într-o declaraţie sub jurământ că a fost concediat pentru că a refuzat să renunţe la anchetarea lui Mykola Zlochevsky, proprietarul Burisma.
Evenimentele de la Capitoliu au avut loc în timp ce ambele camere reunite dezbăteau dacă ar trebui afirmată o obiecţie la numărătoarea listei de electori din Arizona. După ce clădirea a fost securizată şi protestatarii scoşi afară, ambele camere au votat anularea obiecţiei. Peste o sută de republicani au votat pentru susţinerea obiecţiei.
Democraţii i-au criticat pe republicanii care au votat în favoarea obiecţiei. Jim McGovern (D-Mass.), cel care a coordonat discursurile înainte de dezbaterea de punere sub acuzare, a obiectat, el însuşi, în 2017 la o numărare a electorilor din Alabama. Directorul principal al procedurii de punere sub acuzare, Jamie Raskin (D-Md.), obiectase şi el, în 2017, la numărarea electorilor din Florida.
Jim Jordan (R-Ohio) a spus: „Americanii s-au săturat de duble standarde. Sunt atât de obosiţi de asta. Democraţii s-au opus mai multor state în 2017 decât au republicanii, săptămâna trecută, dar uite că tot noi greşim”.
Democraţii, inclusiv Pelosi, au citat selectiv din discursul lui Trump din 6 ianuarie, în care preşedintele a spus „luptăm ca naiba” - referindu-se la bătălia juridică a echipei sale pentru a contesta legitimitatea alegerilor în mai multe state.
„Cred că una dintre marile noastre realizări va fi securitatea alegerilor, deoarece nimeni, până când nu am venit eu, nu avea idee cât de corupte au fost alegerile noastre”, a spus preşedintele, înainte de a observa că alţii nu ar fi luat poziţie. „Luptăm ca naiba şi dacă nu lupţi ca naiba, nu vei mai avea o ţară”.
Acuzarea a generat un val fără precedent de cenzură împotriva preşedintelui, aplicată de giganţii din mass-media din SUA. Facebook, Twitter şi Google l-au interzis pe Trump de pe platformele lor începând cu 7 ianuarie.
