Pe măsură ce războiul continuă, politicienii iranieni fac presiuni pentru ieşirea din tratatul privind armele nucleare

Politicienii iranieni fac presiuni pentru retragerea ţării din Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT), în contextul în care Statele Unite şi Israelul îşi intensifică atacurile, vizând situri nucleare civile, fabrici de oţel şi o universitate.

Ar fi lipsit de sens pentru Iran să rămână semnatar al tratatului internaţional, deoarece „nu ne-a adus niciun beneficiu”, a declarat Ebrahim Rezaei, purtătorul de cuvânt al comisiei de securitate naţională a parlamentului, într-o postare de vineri seara pe X.

Malek Shariati, reprezentant din Teheran, a spus că un proiect legislativ prioritar a fost încărcat pe un portal parlamentar online şi va fi analizat în curând.

Politicienii nu au mai ţinut nicio şedinţă de la începutul războiului, pe 28 februarie, potrivit Al Jazeera.

Potrivit lui Shariati, legislaţia va retrage Iranul din NPT, va abroga o lege care impunea restricţii nucleare legate de acordul nuclear din 2015, acum desfiinţat, cu marile puteri, şi va „sprijini un nou tratat internaţional cu ţări aliniate [inclusiv Organizaţia de Cooperare de la Shanghai/BRICS] privind dezvoltarea tehnologiilor nucleare paşnice”.

Linia dură a cerut anterior ieşirea din NPT şi obţinerea unei bombe nucleare ca răspuns la presiunile externe.

Dacă o astfel de lege este aprobată de parlament, va trebui, de asemenea, să fie validată de Consiliul Gardienilor – un organism constituţional puternic format din 12 membri – înainte de a fi implementată de guvern.

Autorităţile iraniene continuă să acuze Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) că adoptă o poziţie politizată şi că este complice la atacurile împotriva siturilor nucleare iraniene, acuzaţii respinse de organismul nuclear al Naţiunilor Unite.

Mohammad Mokhber, fost consilier al liderului suprem Ali Khamenei şi fost prim-vicepreşedinte în timpul preşedintelui Ebrahim Raisi, a declarat sâmbătă că directorul AIEA, Rafael Grossi, este „complice la crimă” în vărsarea de sânge din actualul război şi din războiul de 12 zile din iunie anul trecut.

„Rapoartele sale politice despre activităţile nucleare paşnice ale Iranului, lipsa condamnării agresiunii împotriva instalaţiilor noastre nucleare şi acum încurajarea inamicilor să atace aceste situri vor duce ţara la decizii ireversibile”, a avertizat el, fără a oferi detalii.

Grossi a declarat pentru postul american CBS News, într-un interviu la începutul acestei luni, că niciun război nu are capacitatea de a distruge complet programul nuclear al Iranului, „decât dacă ar fi vorba de un război nuclear şi s-ar ajunge la o distrugere de neconceput, ceea ce sperăm să nu se întâmple niciodată”.

Fada-Hossein Maleki, membru al comisiei de securitate naţională a parlamentului iranian, a declarat sâmbătă că el consideră că Grossi a acţionat ca un „agitator” de luni de zile pentru a-i face pe plac preşedintelui american Donald Trump. El a spus că afirmaţia despre bomba nucleară „încalcă toate normele internaţionale şi constituie un act provocator”.

Electricitatea şi oţelul devin ţinte

Forţele israeliene şi americane şi-au intensificat semnificativ atacurile vineri, distrugând în unele cazuri infrastructură care va avea consecinţe pe termen lung pentru iranieni şi pentru economia deja afectată a ţării, care se confrunta cu o criză energetică şi o inflaţie de aproximativ 70%.

Avioane de luptă au bombardat o instalaţie de „yellowcake” în Yazd şi Complexul de Apă Grea Khondab, lângă Arak, iar până acum cel puţin trei proiectile au căzut în apropierea centralei nucleare de la Bushehr, determinând avertismente din partea AIEA privind riscul unui incident radiologic major.

Lovituri aeriene intense au vizat şi giganţii siderurgici ai Iranului, în special complexul Mobarakeh din centrul Isfahanului şi complexul Khuzestan din vestul oraşului Ahvaz. Liniile de producţie şi centralele electrice care le alimentează au fost ţintite, determinând complexul din Ahvaz să anunţe sâmbătă suspendarea producţiei până la noi ordine.

Aceste companii reprezintă coloana vertebrală a exporturilor non-petroliere ale Iranului şi erau estimate să genereze venituri de miliarde de dolari, într-un moment în care Washingtonul încearcă, de asemenea, să reducă exporturile de petrol ale Iranului. Mii de locuri de muncă ar putea fi în pericol după pagubele majore produse.

Bombardamentele au avut loc după ce Trump a anunţat de două ori amânări ale lansării unor atacuri distructive asupra centralelor electrice ale Iranului, despre care a spus că vor dura până pe 6 aprilie. El a mai afirmat că negocierile cu Iranul „merg foarte bine”, în timp ce cele două părţi prezintă poziţii contradictorii.

Teheranul a trecut prin două dintre cele mai intense nopţi de bombardamente, loviturile din noaptea de vineri spre sâmbătă luminând cerul în portocaliu şi provocând, de asemenea, pene temporare de curent în mai multe zone. Unii cetăţeni au raportat că dimineaţa se simţeau mirosuri puternice rezultate în urma detonării explozibililor în anumite zone.

Însă aproape întreaga populaţie a Iranului, de cel puţin 90 de milioane de oameni, nu a putut timp de o lună să comunice liber cu comunitatea internaţională, deoarece republica islamică a blocat complet accesul la internet. Doar o reţea internă funcţionează pentru a oferi unele servicii de bază şi pentru a limita fluxul de informaţii către canalele controlate de stat.

Internetul a fost complet întrerupt timp de 20 de zile în ianuarie, când mii de protestatari au fost ucişi în timpul unor demonstraţii la nivel naţional, pe care guvernul le-a atribuit unor „terorişti” susţinuţi de SUA şi Israel. Străzile din Teheran şi din multe alte oraşe sunt acum pline de forţe armate ale statului, care au avertizat ferm împotriva unor noi proteste.

Mass-media de stat continuă, de asemenea, să difuzeze videoclipuri cu „mărturisiri” ale unor iranieni, inclusiv unul difuzat sâmbătă, în care apare o fată plângând, cu faţa blurată, care spune că a fost reţinută după ce a filmat atacuri cu rachete de la fereastra casei familiei sale şi a trimis imaginile unor instituţii media din străinătate.

Potrivit unor videoclipuri care circulă online şi relatărilor din presa de stat, una dintre loviturile care au vizat capitala iraniană peste noapte a fost îndreptată către Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Teheran.

Unele relatări au spus că a fost bombardat un centru care desfăşura activităţi de cercetare legate de sateliţi, însă universitatea a declarat doar că „clădiri de cercetare şi educaţie” au fost atacate, ceea ce a perturbat şi civilii din zonele rezidenţiale apropiate şi un spital, dar fără a provoca victime.

Mai multe lovituri aeriene majore au fost raportate în ultimele 24 de ore în Karaj şi Shahr-e Rey, lângă Teheran, precum şi în Yazd, Shiraz, Tabriz, Bushehr şi în alte oraşe.