Patru medici şi două asistente, trimişi în judecată în dosarul privind decesele suspecte ale pacienţilor de la Spitalul "Sf Pantelimon"

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a trimis în judecată patru medici de la Spitalul de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti pentru omor calificat şi instigare la fals intelectual, iar două asistente de la aceeaşi unitate medicală au fost inculpate pentru mărturie mincinoasă şi fals intelectual, potrivit G4Media.
Medicii vizaţi au negat toate acuzaţiile.
La data de 30.10.2026, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a 6 inculpaţi, pentru săvârşirea unor infracţiuni de omor calificat, tentativă de omor calificat, încercarea de a determina săvârşirea unei infracţiuni, mărturie mincinoasă, fals intelectual şi instigare la fals intelectual.
Potrivit rechizitoriului, în perioada mai 2023 – aprilie 2024, mai multor pacienţi internaţi în Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” le-a fost redus deliberat şi fără justificare medicală tratamentul de susţinere a funcţiilor vitale, în scopul grăbirii decesului. Acuzaţiile privesc atât intervenţiile asupra tratamentului, cât şi ascunderea acestora prin consemnări necorespunzătoare adevărului în documentele medicale.
„Inculpaţii, medici specialişti Anestezie şi Terapie Intensivă, aveau, prin natura profesiei şi a funcţiei pe care o exercitau, obligaţia legală şi deontologică de a acorda îngrijiri medicale tuturor pacienţilor internaţi în secţie, indiferent de gravitatea sau de prognosticul stării lor de sănătate. În pofida acestei obligaţii, inculpaţii au conceput şi aplicat, în mod constant şi repetat, un mecanism prin care selectau, din rândul pacienţilor aflaţi în îngrijirea lor, pe aceia în privinţa cărora apreciau, în mod subiectiv şi fără vreun temei medical obiectiv sau vreo procedură legală de evaluare a prognosticului, că sunt lipsiţi de şanse de supravieţuire”, susţin anchetatorii.
Prin acest mecanism, inculpaţii şi-au arogat, în mod nelegal şi contrar oricărei norme profesionale, puterea de a decide, în locul evoluţiei naturale a bolii şi independent de orice indicaţie medicală reală, care dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea lor va trăi şi care va muri, se menţionează în actul de acuzare.
Odată selectat un asemenea pacient, inculpaţii recurgeau, alternativ sau cumulativ, la mai multe modalităţi de acţiune, având acelaşi scop, respectiv acela de a grăbi decesul, potrivit rechizitoriului.
O primă modalitate a constat în reducerea bruscă şi nejustificată medical a dozei de noradrenalină administrate prin injectomat, de la valori terapeutice ridicate la valori minimale, de regulă 1 ml/h, în condiţiile în care pacienţii vizaţi se aflau în stare gravă sau critică, iar substanţa era indispensabilă pentru menţinerea unei tensiuni arteriale compatibile cu viaţa.
O a doua modalitate, aplicată în paralel sau alternativ, a constat în reducerea ratei de oxigen administrat prin intermediul ventilatorului mecanic, prin scăderea concentraţiei acestuia (FiO2) până la valoarea minimă de 21%, echivalentă aerului atmosferic, această manevră fiind susceptibilă să provoace, prin hipoxie, decesul pacientului.
O a treia modalitate a constat în neresuscitarea pacienţilor astfel selectaţi, în momentul instalării stopului cardio-respirator, în pofida obligaţiei legale de a interveni, inculpaţii lăsând decesul să survină în mod deliberat, deşi aveau, pe tot parcursul procesului fiziologic care preceda decesul, posibilitatea reală de a interveni şi de a salva viaţa pacientului.
„Pentru a ascunde faptele astfel săvârşite şi a împiedica descoperirea lor, inculpaţii recurgeau, în mod sistematic, la falsificarea foilor de observaţie ale pacienţilor, consemnând în cuprinsul acestora valori ale ratei de administrare a noradrenalinei sau ale altor parametri vitali care nu corespundeau realităţii, ci reflectau exclusiv indicaţiile medicale iniţiale sau valorile aşteptate, în scopul de a fi „acoperiţi” în cazul unei eventuale verificări ulterioare a documentelor medicale”, susţin procurorii.
În realizarea aceluiaşi scop, de disimulare a situaţiei reale a pacienţilor şi a tratamentului administrat, se înscrie şi practica denumită de personalul medical „nora pentru vizită”. Această practică consta în creşterea temporară a ratei de administrare a noradrenalinei la o valoare aparent normală, conformă cu situaţia pacientului, exclusiv pe durata vizitelor aparţinătorilor, pentru ca aceştia să nu observe reducerea sau întreruperea tratamentului, iar după finalizarea vizitei, rata era redusă din nou la valori minimale.
Probele administrate în cauză indică faptul că modul de operare descris a fost aplicat pe parcursul mai multor ani, iar procurorii au stabilit că în urma activităţilor descrise mai sus au decedat 4 pacienţi, că s-a încercat uciderea unui al cincilea pacient şi că unul dintre medici a dat instrucţiuni pentru reducerea dozei de noradrenalină la un al şaselea pacient, însă acestea nu au fost urmate”, se arată în actul de acuzare.
Pentru stabilirea situaţiei de fapt, a fost administrat un probatoriu complex, constând în cercetarea la faţa locului şi ridicarea datelor informatice stocate de dispozitivele medicale, audieri de persoane, expertize medico-legale, o exhumare, percheziţii domiciliare şi informatice.
Patru medici şi două asistente, puşi sub acuzare
Una dintre inculpate, medic în cadrul Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, a fost trimisă în judecată pentru 4 infracţiuni de omor calificat, o infracţiune de instigare la fals intelectual şi o infracţiune de fals intelectual. Faptele de omor privesc o pacientă decedată în mai 2023, doi pacienţi decedaţi în data de 04 aprilie 2024, şi o pacientă decedată în data de 7 aprilie 2024.
O a doua inculpată, medic în cadrul aceleiaşi secţii, a fost trimisă în judecată pentru două infracţiuni de omor calificat, comise împreună cu prima inculpată, în data de 4 aprilie 2024, precum şi pentru o infracţiune de instigare la fals intelectual.
Al treilea inculpat, un medic ce şi-a desfăşurat activitatea la aceeaşi secţie, a fost trimis în judecată pentru comiterea unei tentative la omor calificat, săvârşită în data de 13 aprilie 2023.
A patra inculpată, medic în cadrul aceleiaşi secţii, a fost trimisă în judecata pentru încercarea de a determina săvârşirea infracţiunii de omor calificat, constând în indicaţiile transmise unei asistente în martie 2022, de reducere a suportului vasopresor, consemnarea unui tratament diferit în foaia de observaţie şi neresuscitarea pacientului.
Celelalte două inculpate, asistente medicale la Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, au fost trimise în judecată pentru mărturie mincinoasă, întrucât în faţa anchetatorilor au dat declaraţii necorespunzătoare adevărului, iar una dintre ele şi pentru fals intelectual.
Cercetările au fost efectuate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Omoruri.