Parlamentarii UE resping directiva copyright. Următorul vot în septembrie
alte articole
La o reuniune, joi, în Strasbourg, membrii Parlamentului European au votat cu 318 voturi pentru, 278 contra şi 31 de abţineri, împotriva proiectului de lege privind dreptul de autor (copyright).
Directiva va fi supusă din nou la vot pe 10 septembrie.
Criticii proiectului de lege s-au concentrat pe două articole: 11 şi 13.
Pentru cei care au navigat pe Internet suficient de mult, problema cu articolul 13 este destul de clară. Este sistemul Content ID de la Youtube, însă se aplică la întregul Internet, precizează The Verge. Axel Voss, membru al Parlamentului European care a preluat conducerea proiectului de lege privind drepturile de autor, a susţinut că limbajul propus în prezent nu menţionează existenţa unui filtru, dar acest lucru ridică întrebarea: ce tehnologii eficiente pot fi folosite pentru a preveni încălcarea dreptului de autor în afară de filtrare? Deşi limbajul recent revizuit al propunerii exceptează site-uri precum enciclopedii online, în mod sigur urmărind să excludă site-uri precum Wikipedia, Voss a declarat în trecut că nu poate prezice care platforme vor fi afectate.
Ediţia italiană a Wikipedia a fost blocată timp de două zile, în semn de protest faţă de directivă, afirmând că aceasta periclitează libertatea pe Internet, potrivit Deutsche Welle.
Se crede că, pe termen lung, articolul 13 este folosit pentru a crea un cadru de supraveghere ce poate fi folosit în scopuri rele. În cazul în care companiile au instalate deja filtre pentru încărcare de informaţii (upload), de ce nu ar putea fi forţate să îşi modifice filtrele pentru a include discursul care este critic la adresa guvernelor? S-ar putea ca unii să creadă că este o exagerare, dar în 2015, o firmă misterioasă numită Ares Rights a început să folosească aplicaţiile legii Digital Millennium Copyright Act (DMCA) pentru a lua în vizor site-uri critice la adresa guvernului ecuadorian, trimiţând cel puţin 74 de notificări în numele unor “politicieni, partide politice, organizaţii media de stat şi agenţii de stat” din Ecuador.
În timp ce articolul 13 a atras unele critici publice, o atenţie mai redusă este acordată articolului 11, care impune platformelor o taxă pentru preluarea articolelor de ştiri. Spania a încercat acest lucru în 2014, însă a dus la închiderea temporară a Google News Spain. Un studiu din 2015 a constatat că, datorită taxei, redacţiile ar pierde milioane de dolari şi că nu există nicio “justificare teoretică sau practică” pentru acel plan. Julia Reda, membră a Parlamentului European, sugerează că taxa “amplifică ştirile false” şi că organizaţiile media “legitime” sunt mai susceptibile de a impune taxa comparativ cu entităţile media cu credibilitate mai îndoielnică.
Printre opozanţii proiectului de lege, institutul IViR (Institute for Information Law) din Amsterdam, a colectat semnături de la 169 de academicieni care au susţinut că proiectul de lege va “submina fluxul liber de informaţii care are o importanţă vitală pentru democraţie”.
Un purtător de cuvânt al biroului Comisiei Europene pentru piaţa digitală unică a precizat că legea este necesară pentru a combate “cantitatea mare de conţinut piratat care a fost încărcat de utilizatori ce nu deţin drepturi de autor” pentru a face acest lucru.
