Parchetul condus de Kovesi a preluat 15 dosare de la DNA (surse)

Laura Codruţa Kovesi
Laura Codruţa Kovesi (Getty Images)

Parchetul Uniunii Europene (EPPO), instituţie condusă de fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi, ar fi preluat pentru continuarea cercetărilor aproximativ 15 dosare penale aflate la DNA în care se fac investigaţii privind fraudarea bugetului UE, susţine stiripesurse.ro, citând surse.

Conform acestora, dosarele vor fi instrumentate tot în România, de către procurori români, dar care operează pentru EPPO.

Publicaţia citată mai susţine că, potrivit surselor, dacă în respectivele dosare procurorii de anchetă vor dori să ia măsuri preventive faţă de cei anchetaţi, acestea vor fi analizate de către judecători de drepturi şi libertăţi din România, la patru instanţe anume desemnate pentru astfel de proceduri în dosare EPPO.

Concret, este vorba despre Curţile de Apel Timişoara, Cluj, Iaşi şi Bucureşti şi instanţele arondate acestora.

Sursele citate nu au putut oferi detalii privind numărul persoanelor deja cercetate în aceste dosare, stadiul cercetărilor sau suma considerată fraudată din bugetul UE până la acest moment.

DNA a propus 240 de dosare pentru preluare de către EPPO.

Direcţia Naţională Anticorupţie a răspuns publicaţiei citate că a propus EPPO 234 de dosare spre „evocare”, mai precis pentru preluarea cercetărilor.

„DNA (structura centrală şi teritorială) a transmis către Parchetul European (EPPO) o informare privind 234 de dosare penale care ar îndeplini criteriile necesare pentru ca Parchetul European să îşi exercite dreptul de evocare (preluare), în conformitate cu Regulamentul 1939/2017 privind operaţionalizarea EPPO şi cu Legea Nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939.

În acest moment, nu vă putem oferi date despre numărul dosarelor preluate de EPPO din totalul precizat mai sus, acest tip de informaţii nefiind gestionat de către DNA.

Cele 234 dosare la care ne-am referit anterior au ca obiect infracţiuni de fraudă a fondurilor europene, aşa cum sunt prevăzute de dispoziţiile art.181, art 182 şi 184 din Legea 78/2000 (folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene sau schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene)”, se arată în răspunsul Direcţiei adresat Stiripesurse.ro.