Paradoxul românesc: 78% vor combaterea fake news, dar doar 18% verifică din surse diferite informaţiile online
Un sondaj Eurostat arată că, în 2025, doar 29,2% dintre persoanele din Uniunea Europeană, cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani, care utilizaseră internetul în cele trei luni anterioare sondajului, au încercat să verifice, din alte surse, veridicitatea informaţiilor sau a conţinutului găsit online.
România se află printre ţările UE cu cele mai mici procente în această privinţă. Doar 18,2% dintre utilizatorii români de internet au încercat să verifice informaţiile găsite online din alte surse.
Procente mai mici decât în România au fost înregistrate doar în Lituania, cu 14,9%, şi Grecia, unde numai 9,8% dintre cei chestionaţi au verificat din alte surse informaţiile sau conţinutul întâlnit pe internet.
Datele indică totuşi o creştere faţă de 2021. La acel moment, potrivit Eurostat, doar 12% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani din România verificaseră veridicitatea informaţiilor sau a conţinutului găsit pe site-urile de ştiri ori pe reţelele sociale în cele trei luni anterioare sondajului.
România se situa şi atunci pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Lituaniei, care înregistra 11%. Media UE era de 23%.
Datele contrastează cu nivelul ridicat de preocupare declarat de români faţă de dezinformare. Potrivit raportului Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2025, 78% dintre cetăţenii români consideră important ca autorităţile publice să ia măsuri pentru combaterea ştirilor false şi a dezinformării online.
La polul opus, în 2025 se află Irlanda, unde 63,6% dintre respondenţi au verificat din alte surse veridicitatea informaţiilor sau a conţinutului găsit pe internet.
Pe locurile următoare se situează Ţările de Jos, cu 53,1%, şi Luxemburg, cu 45,2%.
