Orice dezbatere de bună credinţă pare imposibilă în România (Deutsche Welle)

Blocarea de către opoziţie şi preşedinte a unor iniţiative ale guvernului referitoare la o nouă Constituţie, la regionalizare şi la descentralizare, cu simplul argument că acestea nu sunt bune şi fără a oferi alternative viabile, face ca orice dezbatere de bună credinţă să fie imposibilă, comentează Deutsche Welle (DW), într-o analiză publicată pe site-ul său, pe tema ultimelor evoluţii politice din România.

În prea multe privinţe anul 2013 pare irosit, scrie Deutsche Welle, enumerând blocarea de către preşedinte a noii Constituţii şi, în consecinţă, a proiectului de împărţire a ţării în regiuni. Descentralizarea asumată recent de guvern ar putea fi şi ea împiedicată prin acţiunea concertată a opoziţiei şi a preşedintelui. Subit, aşa-numita dreaptă reformatoare, partenera creştin-democraţilor germani din PPE, a devenit cerberul feroce al centralismului de stat, comentează sursa citată, evidenţiind că politicieni PDL, activişti de la Mişcarea Populară şi inclusiv preşedintele Traian Băsescu acuză proiectul guvernului că distruge pârghiile administraţiei centralizate.

Preşedintele comite un sofism, este de părere autorul articolului. El trage concluzia că descentralizarea e rea dintr-o premisă pe care nu o mai supune analizei critice, instituind-o ca valabilă din oficiu. El afirmă iniţial că centralismul e singura formă posibilă de administrare, după care trage concluzia că descentralizarea e ceva rău şi 'antinaţional'. În aceste condiţii orice dezbatere de bună credinţă e imposibilă, consideră DW.

Presupunând că Băsescu va face tot ce îi stă în putinţă pentru a bloca şi proiectul descentralizării, inclusiv prin repetarea contestaţiei la Curtea Constituţională, aşa cum a făcut-o şi în cazul legii referendumului, Deutsche Welle califică drept mai grav faptul că nimeni nu se poate baza cu adevărat pe judecata Curţii Constituţionale, mult prea labilă şi prea atentă la circumstanţele politice. În plus, aceasta a admis să judece a doua contestaţie a preşedintelui pe tema referendumului, deşi era clar că nu mai era nimic de judecat, în condiţiile în care are posibilitatea să declare o sesizare inadmisibilă.

În domeniul Constituţiei, preşedintele a propus un prezidenţialism întărit, asociat cu un parlament unicameral, după ce propusese şi împărţirea ţării în regiuni cu grad mai ridicat de autonomie administrativă (în contrast vădit cu ceea ce spune astăzi despre descentralizare). Dar parlamentul unicameral şi regionalizarea ţării sunt două lucruri care se bat cap în cap. Monocameralismul se acordă cu o ţară relativ mică şi centralizată. Regiunile odată constituite - şi dezvoltând, încetul cu încetul, o viaţă socială şi economică proprie - ar simţi nevoia unei reprezentări la nivel naţional. Regionalizarea pretinde pur şi simplu o a doua cameră a parlamentului, tocmai pentru a asigura unitatea statului, căci altfel regiunile ar căuta alte căi de exprimare. Potrivit Deutsche Welle, ceea ce ignoră preşedintele este că bicameralismul este o garanţie a unităţii statale în condiţiile unei mai largi descentralizări administrative, iar descentralizarea, o garanţie a eficienţei.

Autorul abordează în comentariul său şi un subiect despre care 'se vorbeşte cu jumătate de gură', dar la care preşedintele Băsescu face mereu aluzie, şi anume 'integrarea actualei Republici Moldova în cadrele statului român'. Cum crede cineva că Basarabia ar putea fi integrată în cadrul unei administraţii strict centralizate cum este cea actuală şi mai ales în cadrul unui Parlament unicameral? - se întreabă acesta. Moldova din stânga Prutului are particularităţi istorice, demografice, lingvistice şi culturale care ar pretinde de la sine o autonomie cel puţin de tranziţie şi care, mai mult decât oricare altă provincie, va dori să aibă în Parlament o reprezentare specifică, care să nu fie subordonată politicii de la Bucureşti. Or, dacă organizarea statală a ţării nu i-ar permite să aibă o asemenea reprezentare (într-un Senat al regiunilor) vom asista cu certitudine la apariţia partidelor locale şi autonomiste.

Toate acestea arată că propunerile preşedintelui sunt contradictorii şi nu pot închega o viziune valabilă privind dezvoltarea politică a României. De asemenea, lipsa de echilibru, partizanatul îngust, abuzul procedural, care au caracterizat mandatele preşedintelui Traian Băsescu, au compromis, în bună măsură, modelul prezidenţial, scrie în încheiere Deutsche Welle.