"Ok, e Rusia, hai să vedem cum s-au mişcat banii" - Serviciile din Moldova au destructurat reţele întregi. Pe când la noi...

Istoricul Armand Goşu, expert în spaţiul ex-sovietic, a atras atenţia, în emisiunea "Moldova LIVE cu Oxana Bodnar", de la Exclusiv TV, că retragerea lui Ilan Şor din prim plan nu înseamnă ieşirea Rusiei din jocul politic din Republica Moldova, ci doar schimbarea oamenilor şi a tacticilor de influenţă, în condiţiile în care Moscova va încerca să îşi adapteze strategia, mai ales pe fondul dosarului transnistrean şi al negocierilor cu Uniunea Europeană.

"Se poate să fi terminat banii. Ruşii nu cred că au băgat atâţia bani în afacerea Moldova, cum spun autorităţile de la Chişinău. Presupunerea mea e că sunt şi bani din Moldova care au fost, în diverse ocazii, scoşi în străinătate şi au fost reintroduşi acum în circuitul electoral de către Ilan Şor (oligarhul care se ascunde la Moscova - n.r.). Dar, din punct de vedere al politicii interne moldoveneşti, dispariţia lui Şor lipseşte puterea de la Chişinău de un pretext pe care l-a utilizat şi de care a abuzat în aceşti ani împotriva unei opoziţii care era prorusă şi împotriva societăţii civile, care, iar, este proeuropeană, nu prorusă. Deci au de pierdut atât puterea de la Chişinău, PAS, preşedinta Moldovei, că nu mai poate să dea vina pentru tot ce se întâmplă rău pe Şor şi, în acelaşi timp, trebuie văzut care sunt, în acest moment, mişcările pe care le face Moscova. Ok, iese Şor. Întrebare: chiar iese Şor? Doi: cine îi ia locul? Asta înseamnă că se schimbă doar oamenii sau se schimbă şi tehnologiile politice pe care Rusia le aplică în Moldova?", a declarat Armand Goşu.

Expertul a opinat că în următoarea perioadă conflictul dintre Moldova, care vrea să scape din zona de influenţă rusă, şi Moscova, care vrea să păstreze Moldova în zona de influenţă rusă, se va concentra în jurul Transnistriei, a rezolvării, într-un fel politic, a situaţiei cu Transnistria.

"Să vedem şi Uniunea Europeană ce o să spună: 'Ok, bun. Cum rezolvaţi chestia asta? Nu se poate să veniţi să ziceţi că intraţi în Uniunea Europeană şi voi să aveţi buboiul ăsta cu Transnistria, de care, iar, nu s-au prea ocupat ani de zile.' Or, pentru aşa ceva, cred că trebuie o altă tehnologie, o altă tactică, o altă strategie din partea Rusiei şi asta înseamnă că trebuie şi alţi oameni care să fie aduşi la manetă în locul lui Şor, care să pună în aplicare această tactică de subminare a Republicii Moldova şi de subminare a reorientării spre Occident a Republicii Moldova. (...) Şor a dezamăgit Moscova, i se va da o altă întrebuinţare, din cauza acţiunilor lui", a afirmat Armand Goşu.

Potrivit analistului, sunt probabil câteva sute de oameni împotriva cărora poliţia a deschis anchete.

"Urmează, nu ştiu, urmărire penală, oamenii ăştia, unii dintre ei au ajuns deja în tribunal, şi Şor ce să le transmită? 'Băi, ştiţi ce, nu-mi pasă de voi? Aţi făcut-o pentru 300 de lei sau pentru 700 de lei sau pentru 2.000 de lei moldoveneşti, să fiţi sănătoşi, asta e ghinion de neşansă?' Şor le transmite mesajul: 'o să am grijă de voi, o să încerc să vă ajut, fie cu avocaţi, fie cu bani', ca să nu facă puşcărie. Repet, în momentul ăsta, miza politică care există în combaterea lui Şor scade ca importanţă, e alt guvern acum, are alte probleme pe cap, trebuie să se concentreze pe ele. Probabil, din inerţie, o să mai meargă câteva dosare, o să mai fie chemaţi la poliţie câteva zeci de oameni care au fost parte a reţelelor lui Şor. Dar convingerea mea e că ei n-au avut acces la foarte multă informaţie, ori autorităţile din Moldova n-au ce să afle foarte multe de la ei şi, oricum, convingerea mea e că ele ştiau suficient de mult, la autorităţi mă refer, despre această organizaţie, pentru că ea, totuşi, s-a făcut, dacă vreţi, pe structura acelor magazine sociale pe care Şor le-a avut în 15 ani şi care au fost lăsate multă vreme să funcţioneze", a afirmat Armand Goşu.

În opinia expertului în spaţiul ex-sovietic, la acest lucru s-a referit oligarhul când a anunţat că "suspendă proiectele sociale din Moldova".

"Deci el a făcut aceste campanii politice, prin care a urmărit destabilizarea Moldovei după 2022, după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. În idee, el, având aceste reţele, pur şi simplu a fost pus la treabă să utilizeze acele reţele de oameni săraci, nevoiaşi, să le dea un scop politic, ceea ce el a încercat să facă, dar, la un moment dat, autorităţile din Moldova au intervenit şi au zis stop acestei operaţiuni a Rusiei (...). Poliţia din Moldova – spre deosebire de România –, SIS-ul au urmărit banii. Au urmărit aceste transferuri. Şi e mult mai credibil. Rezultatele pe care le-au făcut publice şeful poliţiei sau în rapoarte sunt mult mai credibile, pentru că ei au urmărit banii, conturile, vezi cum s-au mişcat banii. În România, autorităţile n-au reuşit această performanţă, de aici şi dubiile şi semnele de întrebare: 'ok, e Rusia, hai să vedem cum s-au mişcat banii, hai să vedem aceste reţele'. În Moldova asta s-a văzut foarte bine şi aţi avut şi colegi din presă excepţionali care au făcut nişte anchete senzaţionale, după care cred că se va preda multă vreme de acum încolo şi la poliţie, şi în pregătirea procurorilor, şi pentru studenţi", a precizat Armand Goşu.

Războiul hibrid al Rusiei

"Trebuie recunoscut faptul că aceste războaie hibride au existat tot timpul împotriva Moldovei; dacă îl întrebaţi şi pe Filat, erau şi atunci, dacă îl întrebaţi şi pe Leancă, nici în 2014 Moscova nu aplauda semnarea de către Moldova a acordului de asociere cu UE. E o bună ocazie acum ca să declanşezi nişte politici publice pentru a întări – acest cuvânt care nu îmi place mie deloc – rezilienţa societăţii moldoveneşti în faţa interferenţelor ruseşti. Asta se face prin educaţie, prin diverse programe, diverse ONG-uri, diverse centre de cercetare.

Şi aici Moldova s-a mişcat destul de bine. Sunt oameni care, în campaniile electorale şi înainte, şi probabil şi în continuare, se vor ocupa. Sunt nume sonore ale societăţii civile din Moldova, care au publicat foarte mult pe tema interferenţelor ruseşti în media. Şi e foarte bine că, cel puţin în ultimele luni de campanii electorale, am văzut că au cooptat în acest efort de combatere a propagandei ruseşti şi ONG-uri respectabile şi respectate din România, care au o imagine foarte bună la Bruxelles şi au anunţat tot timpul la Bruxelles, au anunţat la Paris, au anunţat la Berlin. Asta e foarte important din punctul ăsta de vedere.

Pe PR, pe comunicare, puterea de la Chişinău este excepţional de bună. Şi e foarte bine că e aşa, pentru că, în momentele astea de criză, a fost salvator felul în care consilierul prezidenţial, prim-ministrul şi, mai ales, reprezentanţi importanţi ai societăţii civile au reuşit să comunice atât pe intern, cât şi prin Bucureşti, cu diverse ambasade sau direct la Berlin, Bruxelles, Paris, Roma. Asta a contat foarte mult."