Oficial NATO confirmă intervenţia rusă în alegerile din România. "Campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin"

Arta necurată prin care Rusia măsluieşte alegerile din România îngrijorează NATO. Măsluirea clandestină de către Rusia a unor alegeri din UE e mai subversivă decât orice fel de ajutor extern făţiş pentru populiştii filoruşi, apreciază Reprezentantul Special al NATO pentru Securitate Cibernetică, James Appathurai, într-un interviu pentru publicaţia belgiană Euobserver.

Descriind modul de operare al Rusiei la alegerile din România, din noiembrie, Appathurei a declarat:

„Ce am văzut în România sunt conturi pe reţelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influenţa rezultatul”.

Appathurei a mai observat „bani plătiţi unor micro-influenceri, ştii, oameni care au 2.000 de abonaţi, 100 de abonaţi, 5.000 de abonaţi, dar [plăteşti - n.r] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri şi ce mai fac ei pe acolo să intercaleze şi o propoziţie favorabilă [candidatului filorus - n.r.].

„Deci aşa ceva e înşelăciune. Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a declarat el pentru Euobserver într-un interviu acordat la sediul NATO din Bruxelles.

Alegerile din România au fost anulate şi vor fi repetate pe 4 mai, însă în sondaje conduce tot candidatul susţinut de Rusia, Călin Georgescu.

Şi Germania va avea alegeri generale, pe 23 februarie, la care partidul rusofil AfD e cotat de sondaje pe locul doi, pe fondul tensiunilor agravate nu numai de interferenţele ruseşti în politica UE, ci şi de ameninţarea militară a Rusiei.

Între timp, oligarhul american în domeniul tehnologiei Elon Musk, colaborator apropiat al preşedintelui Donald Trump, l-a susţinut făţiş (deşi indirect şi probabil involuntar n.r.) pe Georgescu (Musk s-a referit doar la anularea alegerilor în sine - n.r).

De exemplu, Musk a postat pentru cei 220 de milioane de abonaţi ai săi de pe X mesajul că judecătorul care a anulat alegerile din România e un „dictator”.

Musk a susţinut chiar mai mult partidul german rusofil AfD, determinându-l pe cancelarul Olaf Scholz să ia atitudine, iar UE să-i investigheze lui Musk algoritmii de extremă dreaptă [sic!], chiar şi cu riscul de a-şi strica relaţiile cu Trump.

„Ce este nou e că el (Musk - n.r.) intervine în favoarea unor politicieni de dreapta din toată Europa. Iar acest lucru e cu adevărat dezgustător şi nu e bine pentru dezvoltarea democratică a întregii UE”, a declarat Scholz pe 28 ianuarie la o conferinţă de presă din Berlin.

Dar, în ciuda acestei atmosfere alarmiste din unele capitale UE, Appathurai afirmă: „Acesta (interferenţa rusă în alegeri - n.r.) e un lucru foarte diferit” de genul de implicare observat la Musk.

„Aşadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere”, a declarat Appathurai. „Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta (operaţiunea Rusiei din România - n.r) e un lucru foarte diferit şi unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre ţările noastre şi de aceea examinăm cu toţii foarte atent învăţăturile ce se desprind de pe urma lui”, a declarat el.

Pe de altă parte, Rusia reprezintă un pericol şi mai grav prin „operaţiunile de spionaj nocive” din Europa, cum ar fi sabotajele, pe lângă interferenţa în alegeri, afirmă Appathurai.

Rusiei îi e mai puţin frică să rişte

Moscova a determinat avarierea proprietăţilor unor politicieni, atacuri prin incendiere, deraierea de trenuri şi plasarea unor dispozitive incendiare în avioane de marfă.

Campania „hibridă” sau de „destabilizare” purtată pe mai multe planuri de Rusia ameninţă totodată şi infrastructura occidentală de comunicaţii şi energie din Marea Baltică şi estul Mediteranei, a declarat Appathurai. Statele vestice au expulzat mii de diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj după invazia rusă din Ucraina din 2022.

Însă, spune Appathurai: „Ce am constatat noi, sincer să fiu, a fost diminuarea pentru un scurt răstimp a capacităţii lor de a desfăşura operaţiuni de spionaj nocive în ţările noastre, însă aceasta a fost refăcută”.

„Vedem clar un apetit mai mare pentru risc al Rusiei, adică disponibilitatea de a-şi asuma riscuri mai mari pentru a-şi atinge obiectivele, şi mă refer aici la riscuri pentru cetăţenii noştri”, a mai declarat Appathurai, referindu-se la un complot rusesc pentru asasinarea directorul companiei germane Rheinmetall, furnizor al armatei ucrainene. „E un risc mai mare chiar în ţările noastre, precum şi o ameninţare militară tot mai mare din partea Rusiei (în contextul războiului din Ucraina - n.r)”, a declarat el.

Cabluri baltice

„Flota din umbră” de petroliere a Rusiei a avariat cabluri de comunicaţii şi conducte energetice în Marea Baltică, aceste incidente devenind tot mai dese.

Însă, atenţionează Appathurai, şi NATO s-a adaptat pentru a le proteja într-un mod pe care-l poate folosi şi pentru protecţia conductelor energetice care traversează colţul sudic al Mării Negre, controlat de NATO, venind dinspre Azerbaidjan şi Turcia.

„Ce învăţăm în Marea Baltică e că putem folosi tehnologii noi, de pe fundul mării şi până în spaţiu, pentru a vedea mult mai bine ce mişcă pe acolo şi pentru a putea detecta tipare, anomalii, pentru a acţiona contra navelor suspecte”, a declarat el.

„Înţelegerea ameninţării pe care o putem vedea manifestându-se în Marea Baltică se aplică la 360 de grade în jurul alianţei”, a adăugat el.

Referindu-se la gazoductul TurkStream care transportă gaz rusesc în UE, Appathurai afirmă: „E foarte, foarte important să fie menţinut în siguranţă”.

TurkStream alimentează Ungaria prin intermediul Bulgariei şi ar putea provoca un crah energetic dacă ar fi avariat. Turcia este „absolut crucială în estul Mediteranei, prin ajutorul acordat Ucrainei pentru a-i rezista atacului rus, fiindcă măcar a atenuat acest atac rus, deci avem de fapt deja nişte jucători destul de robuşti acolo (în estul Mediteranei - n.r.), a declarat Appathurai.