Consilier BNR, despre OUG privind carburanţii: Intervenţia Guvernului e salutară dar să nu depăşim deficitul bugetar asumat

Eugen Rădulescu, consilier al BNR, a vorbit, într-o emisiune la Digi24, despre măsurile guvernului adoptate recent în Ordonanţa de Urgenţă privind criza carburanţilor.

Întrebările moderatoarei împreună cu răspunsurile consilierul BNR au fost postate vineri de către Eugen Rădulescu pe pagina sa de Facebook şi le redăm mai jos:

Moderatoare: Aş vrea să plecăm cu discuţia de aici, de la ce se întâmplă la guvern şi măsurile pe care le pregăteşte executivul, o parte astăzi, o parte săptămâna viitoare. Era nevoie de ele sau era nevoie de o intervenţie oricum? Cum vedeţi decizia, până la urmă, a guvernului? Acum, o limitare a adaosului comercial şi un control al exporturilor, după care urmează o reducere a accizei, cel puţin aşa ştim până acum.

Eugen Rădulescu: Situaţia mondială rămâne deosebit de fluidă în domeniul preţului la petrol şi la gaz natural. În momentul în care la dumneavoastră se vorbea despre scenariul cu 200 de dolari pe baril, eu mă uitam astăzi, în momentul acesta, preţul este undeva pe la 94 de dolari. Este semnificativ mai jos decât vârful care a fost la 115 dolari pe baril, dar fluctuaţiile sunt foarte ample de-a lungul unei singure zile.

Deci, în mod evident, nu putem să spunem cu siguranţă dacă săptămâna asta, săptămâna viitoare, peste două săptămâni vom avea mişcări într-o direcţie sau în altă, în funcţie de cum evoluează ostilităţile, atât în plan militar, cât şi măsura în care dialogul, despre care iranienii spun că nici nu există, cu Statele Unite ajunge la un rezultat în materie de oprirea ostilităţilor sau nu. În această situaţie atât de fluidă, decizia de astăzi a executivului mi se pare că este un prim pas favorabil.

În primul rând, trebuie să vedem dacă rămânem tot pe acolo, la aproape 100 de dolari pe baril, sau mergem înainte, în sus sau poate în jos, de ce nu? Faptul că deja nu mai suntem la 115, ci suntem la 94, spune ceva. Direcţia preţului barilului nu este numai în sus. Şi atunci rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, şi de aceea găsesc că este raţional ca guvernul să aştepte încă câteva zile înainte de a vedea ce anume decizii să adopte pentru o perioadă mai lungă decât cea pe care o putem prevedea, pentru că, practic, nu putem prevedea nici măcar ziua de mâine.

Moderatoare: Deci, pentru moment, ştiţi că aţi văzut, preţul e foarte sensibil la orice mesaj care vine, în special de la Donald Trump, am văzut că asta afectează ori în sus, ori în jos preţul barilului de petrol. În momentul acesta, credeţi că, la noi, statul poate susţine o intervenţie la pompă în sensul acesta, cu reducerea accizei, ce ar putea să fie făcut săptămâna viitoare? Se vorbeşte despre a lua bani de la TVA-ul în plus încasat pe combustibil şi duşi cumva în a ajuta oamenii care cumpăra, piaţa.

Eugen Rădulescu: După părerea mea, intervenţia autorităţilor, intervenţia Guvernului, este salutară în măsură în care aceasta nu are ca impact un cost bugetar mai mare decât este surplusul bugetar pe care l-a obţinut guvernul în această ultimă lună, ca urmare a faptului că atât TVA, cât şi acciza, la un preţ mult mai ridicat al petrolului, evident că au crescut. Părerea mea este ca obiectivul principal pentru acest an este să nu depăşim deficitul bugetar programat, pentru că o depăşire a deficitului bugetar ar avea implicaţii incomparabil mai severe decât faptul că litrul de benzina sau de motorină se scumpeşte cu un leu sau doi. Sigur că această opinie pe care o am este valabilă atâta timp cât vorbim despre menţinerea preţului undeva în palierul actual.

Înclin să spun că, în cazul în care preţul va continua să crească, guvernul va trebui să adopte măsuri mai întâi care să vizeze, să spunem, o neutralizare a efectului creşterii preţului pe plan mondial şi a plusului de venituri ale statului, cu un sprijin acordat utilizatorilor. Într-o etapă mai îndepărtată, dacă cumva lucrurile evoluează în sens negativ, eu sper să nu se întâmple acest lucru, adică nu cred că avem vreun...

Sigur că putem face scenarii şi e bine să avem mai multe scenarii şi să fim pregătiţi pentru ceea ce este mai rău, dar înclin să spun că, dacă lucrurile evoluează în continuare în direcţie negativă, ar trebui, cred, sprijinite cele mai afectate dintre industrii, şi anume transportatorii şi agricultura. Iar utilizatorii casnici, să spun, să sufere acest preţ din buzunarele proprii, pentru că nu cred, încă o dată spun, a mări efortul bugetar în vederea ieftinirii preţului la combustibil nu este foarte raţional, din cauza că reducerea accizelor şi a TVA nu sunt plătite de altcineva decât tot de noi. Deci am lua banii dintr-un buzunar şi i-am muta în alt buzunar. Nu sunt foarte sigur că toţi cei care merg cu un autovehicul trebuie să fie sprijiniţi ca să nu simtă în vreun fel efectul acestei crize, care este mondială. Nu este criza noastră.

Moderatoare: Aşa e, dar vedeţi că pe lanţ, până la urmă, toate produsele se vor scumpi dacă creşte preţul carburanţilor...

Eugen Rădulescu: Nu sunt deloc sigur că este aşa. Nu sunt sigur că este aşa, pentru că, dacă vor fi sprijiniţi transportatorii, nu văd de ce s-ar scumpi celelalte produse. Nu există. În afară de asta, să ştiţi că, dacă nu cresc veniturile oamenilor, creşterea preţului la motorină şi la benzină nu se duce în creşteri de preţuri, aşa cum ne tot ameninţă producătorii, pentru că nu are cine să le cumpere. La venituri egale, creşterea preţurilor la produsele care sunt inelastice la consum, iar carburantul este unul din aceste produse inelastice, creşterea preţurilor la aceste produse blochează creşterea tuturor preţurilor celorlalte, pentru că nu există o masă mai mare a veniturilor pentru acoperirea lor. Adică, ştiţi, e destul de uşor să spui 'toate preţurile cresc, atunci hai să ieftinim motorina'. Nu sunt sigur că merge chiar aşa.

Moderatoare: Deci suntem într-un moment în care consumul oricum este într-o scădere consistentă în ultima perioadă, da, preţurile, benzină, motorină au crescut şi spuneţi că practic s-ar putea regla piaţa singură fără vreo intervenţie. Eu vreau să mă întreb...

Eugen Rădulescu: Nu, fără o intervenţie puternică care să ne afecteze deficitul. Asta e foarte important.

Moderatoare: Amprenta acestei crize internaţionale, domnule Rădulescu, asupra anului 2026 în România, cu deficit, cu bugetul aşa cum îl avem, cum credeţi că va fi?

Eugen Rădulescu: Nu poate să fie decât negativă. Nu va fi mai bine pentru faptul că avem o criză internaţională de aceste proporţii, pentru ca această criză se poate duce într-o scădere a economiei mondiale, nu numai a economiei ţărilor direct impactate de ea, şi putem avea chiar pe plan mondial, nu stiu dacă o recesiune, dar în orice caz o încetinire care poate fi destul de semnificativă a creşterii economice. Vom avea inclusiv un impact inflaţionist, în cazul în care durează mai multă vreme nivelul ridicat al preţurilor la carburanţi şi la gaz natural. Deci efectele nu pot să fie decât nefavorabile. Dar să ştiţi că tocmai pentru acest fapt ca efectele sunt nefavorabile ar trebui să ne îndemne să fim şi mai prudenţi.

Moderatoare: Până unde credeţi că poate să meargă inflaţia? Într-un scenariu negru, că tot le-am pus pe masă şi pe acestea, anul acesta la noi în România.

Eugen Rădulescu: Vedeţi, totuşi, eu personal nu cred că inflaţia va merge foarte mult în sus, pentru că...

Moderatoare: Dar nici foarte mult în jos, nu?

Eugen Rădulescu: Va merge în jos cu siguranţa la un moment dat, din cauza că în august vom avea deja impactul, trece un an de când au venit accizele de anul trecut şi TVA-ul. Vom avea o scădere a inflaţiei. Probabil că nu va fi o scădere a inflaţiei către 4%, aşa cum speram sau cum ne-am gândit că va fi înainte de a avea această criză extraordinară în Golf. Dar să ştiţi că asta este o criză care va avea un impact la nivel mondial şi nu depinde de noi această criză.

Moderatoare: Câţi ani vor fi grei, domnule Rădulescu, acum?

Eugen Rădulescu: Este cu totul prematur să vorbim despre asta. Este prematur. Cred că ceea ce ar trebui să se întâmple în perioadele următoare este ca programul guvernamental aprobat de Parlament, pentru ca Parlamentul a aprobat acest program, să fie pus în aplicare şi, aşa cum cetăţenii au suportat şi suportă în continuare aţâţ TVA mai mare, cât şi impozite pe locuinţe şi alte impozite mai mari, care sunt practic în spatele cetăţeanului de rând şi, ca întotdeauna, cel mai afectat este cel care are venituri mai mici. Pe lângă aceste lucruri, este cazul, este absolut necesar ca şi cheltuielile statului să fie diminuate, să fie diminuate cheltuielile din instituţiile publice, să fie diminuate cheltuielile din întreprinderile publice, pentru că aici avem în continuare mult loc pentru îmbunătăţire.

Moderatoare: E ce tot speram şi ce tot aşteptam, domnule Rădulescu, nu stiu dacă se întrevede neapărat asta.

Eugen Rădulescu: Deocamdată, aşa cum arată legea bugetului de stat care a fost aprobată şi care am văzut că a trecut şi de Curtea Constituţională, deci putem spune că în momentul de faţă mai aşteptăm numai că preşedintele să sancţioneze această lege, având un buget care arată aşa cum arată, eu înclin să nu fiu foarte, foarte pesimist.