Oana Gheorghiu anunţă "curăţenie în politica de proprietate a statului" / Care sunt companiile vizate
Vicepremiera Oana Gheorghiu a anunţat duminică, la TVR Info, că o serie de companii de stat vor fi evaluate din punct de vedere al performanţei şi utilităţii pentru a decide ce se poate face mai departe cu ele.
„Această primă listă care conţine 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi şi de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului şi împreună cu AMEPIP. Este cea care răspunde de guvernanţa companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislaţia şi toate angajamentele noastre luate în relaţia cu OECD şi cu Comisia Europeană”, a declarat Oana Gheorghiu.
Vicepremiera a precizat că aceste 22 de companii intră în acest flux în care „facem o analiză serioasă a cifrelor”.
„Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vine ele. E o cauză obiectivă, vine doar din proastă guvernanţă? Vine din nişte motive care nu ţin neapărat de companie, ci poate de context? (…) Câteva dintre aceste companii se află deja în faliment sau într-o formă de lichidare şi trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede, pentru că rămânem de ani de zile cu cadavre d-astea în listă şi le tragem după noi”, a afirmat Gheorghiu.
Ea a subliniat că statul trebuie să rămână proprietar doar acolo unde aduce beneficiul cetăţenilor.
”Ce ne propunem este să facem curăţenie, să ne uităm la companii cât mai obiectiv cu putinţă, să facem curăţenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acţionar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetăţenilor”, a mai explicat viceprim-ministra.
Potrivit Oanei Gheorghiu, din analiza globală a ceea ce a primit de la Ministerul de Finanţe, din cele 1500 de companii ale statului, în jur de 185 sunt complet inactive iar unele sunt pe pierdere.
„Nici nu mai au declaraţii financiare, ele mai există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerţului. Ele nu mai au active, unele dintre ele nu mai au angajaţi, sunt doar nişte clădiri rămase şi trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri. Altele sunt companii cu pierderi. Trebuie să vedem de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt viabile sau nu, dacă trebuie închise sau recapitalizate. Sunt 230 de companii centrale, care sunt cele mai importante şi la care avem cifrele cele mai mari.
Sunt companiile care asigură şi serviciile publice, cum este Metrorex. Peste tot în lume, metroul merge pe subvenţie de la stat. Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie. Este o companie care se luptă de mulţi ani cu pierderi, care lucrează pe o piaţă foarte concurenţială, dar care trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activităţii prin schimbarea modului în care se face guvernanţa acestei companii, fie printr-un parteneriat.
Toate aceste lucruri vor reieşi din analiză. Peste 1200 de companii sunt locale, care ţin de consiliile judeţene şi de primării. Sunt foarte multe. Eu m-am uitat ce se întâmplă în alte ţări similare cu noi. Polonia cred că are între 300 şi 400 de companii de stat. La fel celelalte ţări. Toată lumea a făcut curăţenie în zona asta”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Explicând cum s-ar putea realiza privatizarea companiilor de stat, vicepremiera a subliniat că aceasta nu trebuie privită precum sintagma „că ne vindem ţara” ci cum să folosim mai bine ceea ce avem.
„Privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acţiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acţionarul majoritar. Privatizarea poate să însemne un parteneriat public-privat, care să îţi aducă exact zona asta de bună guvernanţă şi de eficienţă şi să foloseşti mai bine activele pe care le ai. Privatizarea poate să însemne şi o vânzare, dacă din analiză reiese că ar fi cea mai bună soluţie. Cred că trebuie să ne gândim la privatizare nu prin sintagma aceea că ne vindem ţara, ci cum să folosim mai bine ceea ce avem. În momentul acesta, aşa cum arată cifrele, avem lucruri pe care nu le folosim în beneficiul nostru. (…) Vom face paşi, dar vreau să fim realişti, rezultatele vor fi pe termen lung. Acum punem baza unei construcţii sănătoase, care să reziste timpului şi oamenilor care vor veni.
Pot spune că oferta a început cu această operaţionalizare a AMEPIP, care este în proces de colectare de date de la cele 22 de companii de stat din primul proiect-pilot. Până în a doua jumătatea lunii ianuarie vor finaliza analizele pe fiecare companie, din care va reieşi un diagnostic şi o recomandare de tratament. Cu această recomandare intră într-o analiză la nivel guvernamental şi se va lua o decizie finală. Avem un jalon în PNRR – 31 august, să finalizăm procesul de restructurare a cel puţin trei companii. Mai avem provocarea cu consiliile de administraţie interimare. Există încă în jur de 40 de companii care au consilii de administraţie interimare şi sunt procedurile de selecţie în curs. Sperăm să le finalizăm şi pe acestea până la sfârşitul lui martie”, a afirmat vicepremiera.
Oana Gheorghiu a precizat că nu vor fi lichidate companii care au zeci de mii de angajaţi şi de care statul are nevoie.
„CFR este compania cu cei mai mulţi angajaţi, peste 20.000. Companiile acestea nu pot fi închise, sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmăreşte concedierea oamenilor. Urmăreşte o reaşezare a modului în care sunt conduse şi o reaşezare a personalului. Dacă într-o companie care are producţie - 60% e personal de birou, înseamnă că avem o problemă. Vor fi şi mişcări în felul în care angajaţii sunt gestionaţi, dar scopul nu este să dăm afară oameni”, a explicat ea.
