O schemă rusească de criptomonede a spălat 7 miliarde de dolari prin bănci occidentale folosind firme-paravan

Sancţiunile occidentale au deconectat Rusia de la sistemul internaţional de plăţi bancare SWIFT, însă aceasta a reuşit să găsească o cale de acces şi să efectueze operaţiuni în valoare de 6,9 miliarde de dolari, inclusiv pentru plata unor produse destinate industriei militare şi serviciilor de informaţii.

Potrivit unei investigaţii a Financial Times, bazată pe sute de mii de documente obţinute de la A7 — o companie de criptomonede creată de un oligarh moldovean fugar şi de o bancă rusă asociată complexului militar-industrial — pentru efectuarea operaţiunilor prin Standard Chartered, Citigroup, Deutsche Bank şi alte bănci internaţionale a fost folosită o schemă clasică de spălare a banilor.

În Rusia, stablecoin-ul A7A5 — criptomoneda emisă de A7 — are statut oficial de activ financiar digital. Bancherul Ilan Şor, care a jefuit Republica Moldova şi a adus-o aproape de faliment, şi Promsvyazbank (care controlează 51%, respectiv 49% din A7) nu îşi ascund operaţiunile internaţionale cu criptomonede şi chiar le promovează activ, conform The Moscow Times.

Potrivit schemei dezvăluite de FT, compania a creat însă o reţea de zeci de firme-paravan pentru a obţine acces la SWIFT şi a efectua prin intermediul acestuia plăţi tradiţionale. Intermediarii erau ascunşi prin falsificarea, la scară industrială, a documentelor şi facturilor.

Printre achiziţii s-au numărat, de exemplu, 500 de dispozitive de vedere pe timp de noapte, în valoare de 3,6 milioane de yuani (510.000 de dolari).

Maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor cu comandă numerică, necesare industriei militare ruse, în valoare de 1,77 milioane de euro, au fost cumpărate pentru compania Interkonsul, sancţionată de Marea Britanie în 2026. Potrivit informaţiilor citate, aceasta face parte dintr-o grupare infracţională controlată de serviciul rus de informaţii militare GRU, implicată în contrabanda cu echipamente.

Din momentul înfiinţării A7, la sfârşitul anului 2024, până în august 2025 — perioada acoperită de documentele obţinute de FT — publicaţia a identificat 100 de firme-paravan create de A7 care efectuau plăţi. În documente sunt menţionate cel puţin alte 100 de firme similare. Printre acestea se numără 61 în Emiratele Arabe Unite, 87 în Hong Kong, 16 în Kârgâzstan şi 14 în Indonezia.

Cel mai mare plătitor din schemă a fost o companie de stat din Kârgâzstan, între timp desfiinţată — SA “Compania Comercială a Republicii Kârgâzstan”. Aceasta a fost înfiinţată în octombrie 2024 de Ministerul Economiei al ţării şi a fost lichidată printr-un ordin din 10 februarie 2026. Compania a efectuat operaţiuni în valoare de 2,5 miliarde de dolari.

În total, din Kârgâzstan au fost efectuate plăţi în valoare de 3,9 miliarde de dolari, din Emiratele Arabe Unite — 2,19 miliarde de dolari, din Hong Kong — 338,2 milioane de dolari, din Mongolia — 34,1 milioane de dolari, iar din surse necunoscute — 145,6 milioane de dolari.

Destinaţia finală a aproximativ jumătate din aceste sume au fost conturi din bănci chineze şi din Hong Kong.

O companie din Ungaria pare să fi fost principalul canal pentru efectuarea plăţilor în Uniunea Europeană. Au fost identificate, de asemenea, trei firme în Marea Britanie, care a impus sancţiuni împotriva A7 în mai 2025.

A7 a deschis la First Abu Dhabi, cea mai mare bancă din Emiratele Arabe Unite, conturi pentru 17 firme diferite, care au efectuat plăţi în valoare de peste 1,8 miliarde de dolari.

În conturile filialelor din Hong Kong ale băncii britanice Standard Chartered şi ale celei mai mari bănci din Singapore, DBS, au intrat, respectiv, 1,1 miliarde de dolari şi 273 de milioane de dolari de la organizaţii asociate cu A7.

Clienţilor Deutsche Bank din Europa le-au fost transferaţi aproximativ 18 milioane de dolari, iar clienţilor Citigroup — 74 de milioane de dolari. Au fost utilizate şi conturi la JPMorgan Chase.

Companiile-paravan depuneau fondurile în bănci conectate la sistemul SWIFT, astfel încât acestea să poată fi ulterior folosite pentru plata unor achiziţii din străinătate în beneficiul unor clienţi ruşi.

Pentru a ocoli sistemele bancare de combatere a spălării banilor, firmele-paravan furnizau documente falsificate care creau o pistă documentară menită să ascundă natura reală a tranzacţiilor.

În special, erau folosite mii de ştampile ale unor companii, dintre care unele erau falsificate, iar altele erau copiate de pe documente autentice aparţinând unor companii care nu ştiau nimic despre acest lucru.

Pentru ca produsele achiziţionate să nu ridice suspiciuni, angajaţii firmelor-paravan schimbau, la indicaţiile A7, codurile vamale ale produselor sancţionate cu coduri alternative cât mai apropiate, dar care nu intrau sub incidenţa restricţiilor.

La începutul anului 2025, operaţiunile firmelor-paravan au început să trezească suspiciuni la Standard Chartered şi, în cele din urmă, au fost oprite.

First Abu Dhabi a început să pună întrebări cu privire la documentele falsificate. Banca a declarat pentru FT că toate conturile asociate cu A7 au fost identificate şi închise, deoarece încearcă să respecte sancţiunile occidentale.

“Noile date arată într-adevăr că amploarea reală a reţelei A7 de spălare a banilor este mult mai mare decât ar fi putut presupune cineva anterior”, a declarat pentru FT Zach Tvarozna, fost analist bancar al guvernului SUA, care a investigat activitatea A7.

Însă amploarea reţelei ar putea fi chiar mai mare decât cea identificată până acum, notează publicaţia.

În documentele analizate sunt menţionate alte 17.500 de plăţi, deşi valoarea lor totală nu a putut fi stabilită.

Documentele conţin, de asemenea, informaţii despre bilete la ordin emise de A7, cu o valoare nominală de peste 20 de miliarde de dolari.

Datele provenite din scurgerea de informaţii au permis FT să identifice conturile A7 din care cumpărătorilor ruşi le-au fost vândute miliarde de dolari în stablecoin-uri Tether, legate de valoarea dolarului.

Operaţiunile infracţionale ale A7 pentru eludarea sancţiunilor au făcut deja obiectul unor investigaţii de amploare.

Astfel, Alexander Browder, fiul în vârstă de 17 ani al lui Bill Browder, care luptă de două decenii împotriva regimului lui Putin, a descris schemele de finanţare a unor astfel de operaţiuni prin intermediul A7A5.

El a creat o bază de date privind tranzacţiile ilegale cu criptomonede, inclusiv cele ruseşti, şi a prezentat-o în această primăvară în Parlamentul britanic.