O navă cargo rusească, scufundată lângă Spania, ar fi transportat reactoare nucleare destinate Coreei de Nord

O navă cargo rusească, scufundată după o serie de explozii, în urmă cu 17 luni, se îndrepta probabil spre Coreea de Nord transportând reactoare pentru submarine nucleare, potrivit unui raport.

Ursa Mare s-a scufundat în Marea Mediterană, în largul coastelor Spaniei, pe 23 decembrie 2024, cu puţin înainte de miezul nopţii. Exploziile şi scufundarea navei au stârnit îngrijorare şi curiozitate din cauza călătoriei sale lungi şi a faptului că Rusia a preluat operaţiunile imediat ce o altă navă de război a ajuns la faţa locului.

Nava de 142 de metri lungime, cunoscută şi sub numele de Sparta 3 şi deţinută de compania Oboronlogistics, afiliată statului rus, plecase din Sankt Petersburg şi se îndrepta spre Vladivostok, în Extremul Orient rus, transportând două capace mari de vizitare, 129 de containere maritime goale şi două macarale mari Liebherr.

Doi membri ai echipajului au murit, iar alţi 14 au fost evacuaţi cu o barcă de salvare. Ulterior, aceştia au declarat că trei explozii au avut loc în apropierea camerei motoarelor navei.

Ursa Mare plecase din Sankt Petersburg şi se îndrepta spre Vladivostok, scrie Independent.

Autorităţile spaniole au lansat imediat o operaţiune de asistenţă după ce nava a transmis un apel de urgenţă la ora 12:53, trimiţând un elicopter, o ambarcaţiune rapidă de salvare şi un remorcher.

Însă eforturile serviciului maritim spaniol de salvare şi securitate, Sasemar, au fost limitate la ora 20:00 în acea seară, când o navă rusească a sosit şi a ordonat navelor din apropiere să păstreze o distanţă de alroximativ 3, 5 km, solicitând ulterior şi returnarea imediată a membrilor echipajului.

O investigaţie CNN privind scufundarea misterioasă a navei a constatat acum că patru semnale seismice au fost înregistrate în acelaşi timp cu alte patru explozii produse pe navă, a declarat pentru reţeaua de televiziune Reţeaua Seismică Naţională a Spaniei.

Aceasta a spus că modelul semnalelor seismice era similar cu cel produs de mine sau explozii de carieră la suprafaţă.

După cele trei explozii din apropierea camerei motoarelor, care au ucis două persoane, alte patru explozii au avut loc după sosirea navei ruseşti la faţa locului, iar Ursa Mare s-a scufundat pe fundul mării, la o adâncime de 2.500 de metri, se arată în raport, citând anchetatori spanioli.

Potrivit unui document al guvernului spaniol publicat în urmă cu trei luni ca răspuns la întrebări parlamentare privind incidentul, nava de război rusească venită în ajutorul navei Ursa Mare a lansat rachete luminoase. Un articol din ziarul La Verdad a afirmat că acestea ar fi putut fi lansate pentru a orbi canalele în infraroşu ale sateliţilor de informaţii care monitorizau incidentul înainte de producerea exploziilor.

Se sugerează că scufundarea navei ruseşti „ar putea marca o intervenţie rară şi cu miză ridicată a unei armate occidentale pentru a împiedica Rusia să trimită un upgrade în tehnologie nucleară unui aliat-cheie, Coreea de Nord”.

Nava era înregistrată ca transportând două capace mari de vizitare, 129 de containere maritime goale şi două macarale mari Liebherr.

Căpitanul navei, care iniţial a fost reticent în a oferi informaţii de teamă pentru siguranţa sa, le-a spus anchetatorilor spanioli că aşa-numitele capace de vizitare aflate la bordul navei „erau componente pentru două reactoare nucleare similare celor folosite de submarine”, dar că acestea nu conţineau combustibil nuclear.

Căpitanul rus, numit Igor Anisimov, le-a spus anchetatorilor că el credea că urma să fie redirecţionat către portul nord-coreean Rason pentru a livra cele două reactoare, potrivit CNN.

Nava a pornit în această călătorie la doar două luni după ce liderul nord-coreean Kim Jong-un şi-a trimis trupele pentru a sprijini invazia rusă împotriva Ucrainei.

Anchetatorii au declarat că au observat două containere albastre uriaşe, fiecare estimat la aproximativ 65 de tone, pe pupa navei, în imagini din satelit.

Ruta lungă parcursă de navă între două porturi ruseşti, acoperind 15.000 km pe mare, în ciuda vastei reţele feroviare care traversează ţara, a ridicat suspiciuni suplimentare.

„Acestea ar fi, prin urmare, două încărcături aproape imposibil de transportat pe drumurile sinuoase ale Rusiei, Kazahstanului, Uzbekistanului şi Afganistanului între cele două oraşe deservite de Ursa Mare”, se arată în raportul din La Verdad.

Acesta adaugă că încărcătura misterioasă nedeclarată justifica, cu siguranţă, lunga călătorie dintre Sankt Petersburg şi Vladivostok.

La patru zile după scufundare, proprietarul navei, Oboronlogistics, a susţinut că vasul a fost vizat deliberat într-un „atac terorist”, afirmând că trei explozii au sfâşiat nava. Oboronlogistics este o companie care face parte din operaţiunile de construcţii militare ale Ministerului rus al Apărării.

Centrul de criză al Ministerului rus de Externe a declarat atunci, într-un comunicat, că 14 dintre cei 16 membri ai echipajului au fost salvaţi şi aduşi în Spania, dar că doi erau încă dispăruţi. Nu a precizat ce a provocat explozia din camera motoarelor. Ambasada Rusiei în Spania, citată de agenţia de stat RIA, a declarat că investighează circumstanţele scufundării şi că este în contact cu autorităţile spaniole.

Anchetatorii au descoperit ulterior o spărtură de 50 cm pe 50 cm în coca navei, cu metalul îndoit spre interior, în timp ce pe punte erau împrăştiate schije, potrivit declaraţiei companiei.

Gaura de 50 cm din cocă ar fi fost provocată de o torpilă supercavitantă Barracuda – o armă subacvatică de mare viteză. Aceste torpile de mare viteză, care ejectează aer înaintea proiectilului pentru a reduce rezistenţa apei, se crede că sunt deţinute doar de SUA, câţiva aliaţi NATO, Rusia şi Iran.

Armata rusă s-a întors la faţa locului o săptămână mai târziu, iar nava rusă de cercetare Yantar a rămas în zona epavei cinci zile înainte ca alte patru explozii să fie detectate, au spus surse familiarizate cu ancheta, suspectând că exploziile au avut scopul de a distruge resturile de pe fundul mării.

CNN a relatat despre o „intensificare recentă a activităţii militare” în jurul epavei Ursa Mare, inclusiv două survoluri efectuate în ultimul an de avioane americane de detectare nucleară.

Nava, construită în 2009, fusese inclusă pe lista sancţiunilor Statelor Unite din cauza legăturilor sale cu armata rusă după invazia împotriva Ucrainei.