"Nu am fost niciodată prieteni" - Kremlinul minimalizează pierderea unui aliat după înfrângerea electorală a lui Viktor Orban

Kremlinul a declarat marţi că este mulţumit că premierul ales al Ungariei, Peter Magyar, pare deschis unui dialog pragmatic, în timp ce Moscova adoptă o abordare de tip „aşteaptă şi vezi” după pierderea electorală a celui mai apropiat partener al său din Europa, Viktor Orban.

„Deocamdată, putem constata cu satisfacţie, după cum înţelegem, disponibilitatea sa [a lui Magyar] de a angaja un dialog pragmatic. În acest caz, există o disponibilitate reciprocă din partea noastră şi vom merge mai departe în funcţie de paşii concreţi făcuţi de noul guvern ungar”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit The Guardian.

Cu o zi înainte, Moscova nu l-a felicitat pe Magyar pentru victoria electorală. În schimb, Peskov a precizat clar că Ungaria nu mai are niciun statut special şi intră acum în categoria „ţărilor neprietenoase”, alături de restul Europei.

Dar amploarea înfrângerii lui Orban a lăsat Moscovei puţină alegere în afară de a recunoaşte pierderea unui partener-cheie în Europa.

„Ungaria şi-a făcut alegerea. Respectăm acea alegere”, a spus Peskov luni.

Moscova pare să minimalizeze pierderea unui aliat important în Europa, adoptând un ton similar cu cel folosit după căderea lui Bashar al-Assad. Atunci, Kremlinul s-a distanţat rapid de Assad, în încercarea de a păstra cât mai multă influenţă asupra noii conduceri din Siria.

„Nu am fost niciodată prieteni cu Orban”, a spus Peskov, adăugând că Moscova rămâne deschisă dialogului şi construirii unor relaţii bune, reciproc avantajoase, cu Budapesta.

Magyar a semnalat în primele sale declaraţii de luni că nu trebuie aşteptată o ruptură dramatică faţă de Rusia. El a sugerat că Ungaria va menţine o politică externă pragmatică – continuând să cumpere petrol rusesc şi rămânând prudentă în privinţa Ucrainei – chiar dacă încearcă să-şi reechilibreze relaţiile cu Occidentul.

„Nu putem schimba geografia”, le-a spus el jurnaliştilor, adăugând că Ungaria va trebui să găsească o cale privind importurile de energie, inclusiv cele din Rusia.

Prim-ministrul desemnat va moşteni o economie ungară aflată în dificultate, care rămâne puternic dependentă de Rusia, care furnizează peste 80% din gazele fosile şi petrolul brut – o dependenţă care se aşteaptă să ofere Moscovei influenţă asupra Ungariei pentru mulţi ani.

„Rusia va fi acolo, Ungaria va fi aici. Dar vom încerca să diversificăm”, a spus Magyar.

Dar el a făcut clar că nu este interesat să joace rolul pe care Orban l-a avut pentru Putin. În special, viitorul prim-ministru nu a lăsat loc de interpretări, afirmând clar că, în viziunea sa, Rusia este agresorul în conflictul cu Ucraina.

„Dacă Vladimir Putin sună, voi răspunde la telefon. Dacă am vorbi, i-aş putea spune că ar fi bine să se oprească uciderile după patru ani şi să se încheie războiul”, a spus el.

Acest lucru a marcat o ruptură notabilă faţă de retorica lui Orban privind invazia la scară largă a Rusiei. Ani la rând, Orban şi Putin nu şi-au ascuns admiraţia reciprocă – şi utilitatea reciprocă – atât în public, cât şi în privat.

De la începutul războiului Rusiei în 2022, Ungaria a lucrat sistematic pentru a diminua răspunsul UE – făcând lobby pentru slăbirea sancţiunilor, blocând în mod repetat ajutorul pentru Kiev şi, cel mai recent, blocând un împrumut UE de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie urgent pentru a rezista agresiunii ruse.

În spatele uşilor închise, potrivit unor convorbiri telefonice scurse, Orban ar fi mers până la a-i spune liderului rus: „Sunt la dispoziţia dumneavoastră.” Serviciile de informaţii ruse şi mass-media afiliate statului ar fi încercat, de asemenea, să influenţeze votul în favoarea lui Orban.

Pierderea capitalului politic al Rusiei a fost resimţită şi pe străzile din Budapesta şi dincolo de ea, unde scandări de tipul „Ruszkik, haza” („Ruşilor, acasă”) au răsunat până târziu în noapte în timpul celebrării. Sloganul, cu rădăcini în Revoluţia ungară din 1956, a fost reactivat de criticii lui Orban în timpul campaniei, ca protest împotriva apropierii guvernului său de Moscova.

Pentru Kremlin, rezultatul alegerilor din Ungaria a fost un moment de sobrietate, a spus Alexander Baunov, analist politic la Carnegie Endowment for International Peace. El a susţinut că înlăturarea lui Orban va întări o viziune de lungă durată a elitelor mai dure, conform căreia miza pe lideri prietenoşi cu Kremlinul în Europa – unde sistemele democratice pot produce schimbări bruşte de guvern – este o strategie riscantă.

„La Moscova, concluzia este că doar sistemele cu adevărat autoritare sunt parteneri de încredere, iar speranţele că Occidentul ar putea deveni cândva similar Rusiei sunt iluzorii”, a spus Baunov.

Această lecţie, a argumentat Baunov, se extinde mult dincolo de Ungaria.

„Este, de asemenea, un memento să nu se mizeze prea mult pe figuri precum Donald Trump. El ar putea dispărea la fel de brusc cum a apărut”, a adăugat el.

Unii au atras atenţia asupra scăderii sondajelor lui Trump în SUA şi au pus sub semnul întrebării dacă Kremlinul are o strategie în cazul în care preşedintele american ar fi înlocuit de un politician convenţional, mai ostil Rusiei.

„Mă întreb dacă există un plan inteligent pentru asta”, a scris Fighterbomber, un canal Telegram rus de aviaţie militară legat de forţele aeriene. „În locul lui Trump ar veni un preşedinte american obişnuit, anonim, care va furniza Ucrainei toate armele de care are nevoie şi orice formă de sprijin disponibil.”

Dar concluzia predominantă din ecosistemul vast al comentatorilor şi bloggerilor pro-război din Rusia a fost că Moscova poate conta doar pe ea însăşi în războiul din Ucraina.