Netanyahu a sabotat negocierile SUA-Iran de la Islamabad: 21 de ore de discuţii s-au încheiat fără rezultat

Ultima rundă de diplomaţie SUA–Iran din Islamabad s-a încheiat fără un progres. Discuţiile, cel mai înalt nivel de implicare directă de la 1979, s-au prăbuşit după 21 de ore, Teheranul acuzând Washingtonul că prioritizează interesele israeliene în detrimentul unui acord real de pace.

Considerate a fi cel mai înalt contact faţă în faţă de la Revoluţia Iraniană, discuţiile s-au încheiat cu plecarea ambelor delegaţii fără un cadru de acord. Observatorii indică dezacorduri pe dosare strategice, alături de presiuni politice externe, ca factori decisivi în impas.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, intervenţiile sale insistente din culise şi un mesaj video provocator au contribuit la deraierea negocierilor istorice SUA–Iran din Islamabad, potrivit oficialilor iranieni, scrie YeniŞafak.

Apelul telefonic primit de Vance

Cele mai semnificative discuţii directe dintre Statele Unite şi Iran de la Revoluţia Islamică din 1979 s-au încheiat fără un cadru pentru pace durabilă, oficialii iranieni acuzându-l deschis pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pentru eşec.

Ministrul de Externe Abbas Araghchi a spus că un apel telefonic între Netanyahu şi vicepreşedintele SUA JD Vance în timpul negocierilor a mutat atenţia de la agenda SUA–Iran către interesele israeliene.

Araghchi a declarat că „Washingtonul încearcă să obţină la masa negocierilor ceea ce nu a reuşit pe câmpul de luptă”.

„Am venit cu bună credinţă, dar rămânem fermi pe suveranitate”, a adăugat el.

Un videoclip provocator a vizat Iranul

În timp ce discuţiile erau în desfăşurare, Netanyahu a publicat un mesaj video de aproximativ 13 minute, semnalând continuarea presiunii militare asupra Iranului şi a reţelei sale regionale.

În discursul său din videoclip, Netanyahu a afirmat că atacurile împotriva Iranului vor continua, vizând efectiv masa negocierilor, spunând: „Iranul luptă acum pentru supravieţuirea sa”.

În videoclip, Netanyahu a vizat nu doar Iranul, ci şi Irakul, Siria, Liban şi Yemen, cu afirmaţii precum „Iranul cerşeşte o încetare a focului” şi „Am trecut pragul fricii în Iran”, interpretate ca o provocare directă la procesul de negociere.

Afirmaţia prim-ministrului israelian căreia capacităţile nucleare ale Iranului au fost în mare parte distruse iar procesul va fi finalizat prin alte mijloace, dacă este necesar, a fost de asemenea văzută ca o sfidare a oricărui posibil acord la Islamabad.

Atac sângeros asupra Libanului

Al treilea şi cel mai critic element au fost evoluţiile de pe teren. Deşi era cunoscut faptul că aceasta este una dintre condiţiile principale ale Iranului, forţele de ocupaţie şi-au intensificat atacurile în sudul Libanului, în special în regiunea Sidon, într-un moment critic al negocierilor.

Acest lucru a fost interpretat ca o tentativă de sabotaj militar desfăşurată simultan cu eforturile diplomatice. Bilanţul atacurilor din sudul Libanului din ultimele ore a ajuns la 11 morţi.

Preşedintele SUA

Se menţionează că declaraţiile preşedintelui SUA Trump, făcute în timpul negocierilor şi minimalizând importanţa rezultatului, au afectat şi mai mult încrederea deja fragilă dintre părţi.

Vorbind jurnaliştilor la Casa Albă în ziua precedentă, Trump a spus: „După cum probabil aţi urmărit, au vorbit ore întregi. Vom vedea ce se întâmplă. Oricum, noi câştigăm. Orice s-ar întâmpla, noi câştigăm. Poate vor face un acord, poate nu. Din perspectiva SUA, noi câştigăm.”

Cuvintele preşedintelui american au dus la evaluarea că „nu îi pasă de rezultatul negocierilor”.

Faptul că preşedintele SUA a participat la un meci UFC de tip cage fighting în Florida în timp ce la Islamabad aveau loc discuţii critice a atras, de asemenea, critici.

Accent pe încredere

O declaraţie importantă a venit şi de la preşedintele parlamentului Mohammad Bagher Qalibaf, care a condus delegaţia iraniană la negocieri.

Qalibaf, care a spus că înaintea negocierilor au subliniat buna-credinţă şi voinţa necesară, a declarat: „Nu avem încredere în cealaltă parte din cauza celor două războaie anterioare. SUA au înţeles logica şi principiile noastre. Cealaltă parte nu a reuşit să câştige încrederea delegaţiei iraniene în această rundă. Este timpul să decidem dacă pot câştiga încrederea noastră”.

Qalibaf a mai afirmat că vor continua să protejeze interesele poporului iranian atât prin mijloace militare, cât şi diplomatice, adăugând că privesc diplomaţia ca pe o metodă alături de lupta militară.

„Cheia este în mâinile noastre”

Ali Akbar Velayati, consilier principal al liderului iranian Mojtaba Khamenei, a făcut de asemenea o declaraţie privind Strâmtoarea Ormuz pe contul său de social media.

Declarând că scopul şi principiul fundamental al diplomaţiei iraniene de-a lungul istoriei este protejarea Iranului, Velayati a spus: „Cheia Strâmtorii Ormuz este în mâinile noastre puternice.”

Gata de ordin de atac

Israelul a semnalat de asemenea că atacurile împotriva Iranului ar putea fi reluate. Ministrul Energiei Eli Cohen a spus că Teheranul ar putea fi vizat dacă nu se ajunge la un acord.

Într-un interviu pentru ziarul israelian Yedioth Ahronoth, Cohen a declarat: „Problema nucleară este o chestiune internaţională şi este pozitiv că Donald Trump a stabilit linii roşii în această privinţă.”

Apoi a emis ameninţarea: „Dacă nu există un acord, Iranul ar putea fi lovit.”

Vorbind despre Liban, Cohen a spus că Israelul ar trebui să vizeze nu doar forţele militare libaneze, ci şi facilităţile şi infrastructura acestora. Între timp, s-a raportat că Statul Major israelian a dat armatei ordinul de a fi „pregătită să atace Iranul”.

Punctele cheie rămân nerezolvate

La Islamabad, negocierile s-au blocat pe trei probleme principale, potrivit New York Times: redeschiderea Strâmtorii Ormuz, soarta a aproximativ 408 kilograme de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului şi eliberarea a aproape 27 de miliarde USD din venituri iraniene îngheţate.

SUA a insistat asupra redeschiderii imediate a rutelor maritime, în timp ce Iranul a legat acest pas de un acord cuprinzător. Totuşi, Iranul, nefiind dispus să piardă influenţa asupra acestui punct critic de tranzit pentru petroliere, a declarat că va face acest lucru doar după un acord final de pace.

Potrivit oficialilor, Iranul a cerut de asemenea despăgubiri pentru daunele cauzate după şase săptămâni de atacuri aeriene şi eliberarea veniturilor petroliere îngheţate pentru reconstrucţia ţării. Un alt punct de dezacord a fost cererea preşedintelui Trump ca Iranul să-şi transfere întregul stoc de uraniu îmbogăţit. Deşi Iranul a propus o contraofertă, părţile nu au ajuns la un acord.

Blocada SUA asupra Strâmtorii Ormuz!

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat că va fi impusă o blocadă tuturor navelor care intră sau ies din Strâmtoarea Ormuz. Preşedintele american a susţinut că Iranul a promis să deschidă Strâmtoarea Ormuz, dar nu a făcut-o în mod deliberat.

Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a declarat că forţele americane vor „începe imediat procesul de blocare a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”.

„La un moment dat vom ajunge la un sistem în care «toată lumea poate intra şi ieşi», dar Iranul nu a permis acest lucru”, a adăugat el.

Trump a mai spus că a ordonat Marinei SUA să identifice şi să oprească toate navele care plătesc taxe de tranzit Iranului în ape internaţionale.

„Nimeni care plăteşte taxe ilegale de tranzit nu va avea dreptul la trecere sigură pe mările deschise”, a spus el.

Trump a afirmat de asemenea că minele plasate de iranieni în Strâmtoarea Ormuz vor fi distruse şi că „orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor paşnice va fi trimis în iad”.

Preşedintele american a mai ameninţat că Statele Unite sunt „în alertă şi complet pregătite”.

Iranul a răspuns declaraţiilor lui Trump. Corpul Gardienilor Revoluţiei a afirmat: „Orice navă militară care încearcă să se apropie de Strâmtoarea Ormuz sub orice pretext va fi considerată o încălcare a armistiţiului şi va fi pedepsită sever.”