NSA poate descifra principalele sisteme de criptare de pe internet

Snowden aruncă iar SUA în mijlocul unui nou scandal. Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a Statelor Unite poate să decodeze principalele sisteme de criptare pe internet, putând supraveghea atât e-mailuri cât şi tranzacţii bancare, potrivit dezvăluirilor apărute joi în presa internaţională.
(Sean Gallup / Getty Images)
Epoch Times România
06.09.2013

Snowden aruncă iar Statele Unite în mijlocul unui nou scandal. Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA poate să decodeze principalele sisteme de criptare pe internet, putând supraveghea atât e-mailuri cât şi tranzacţii bancare, potrivit dezvăluirilor apărute joi în presa internaţională.

Agenţia naţională de securitate (NSA) împreună cu agenţia britanică GCHQ "a compromis în mare parte garanţiile date de companiile de Internet clienţilor lor cu privire la securitatea comunicaţilor", relatează The Guardian, care este la baza acestor dezvăluiri, alături de New York Times şi ProPublica.

Cele 3 ziare au la origine informaţii furnizate de Edward Snowden, fostul consultant al NSA ale cărui dezvăluiri făcute în luna iunie au provocat discuţii controversate atât în SUA, cât şi în întreaga lume, în ce priveşte impactul asupra libertăţilor publice şi vieţii private.

Chiar dacă preşedintele Barack Obama a promis transparenţă cu privire la aceste programe, multiplicarea dezvăluirilor, inclusiv cele de joi, se profilează ca o organizaţie puternică, cu capacităţi de intruziune care par nelimitate.

De fapt, comunicaţiile pe Internet sunt supuse criptării informatice automate, pentru e-mailuri, mesaje instant, precum şi pentru tranzacţii bancare online sau transfer de date medicale.

Prin programul ultra-secret numit Bullrun, agenţia de informaţii americană poate "sparge" aceste sisteme de criptare (VPN, SSL) şi descifra ceea ce se transferă, afirmă New York Times, Guardian şi ProPublica - organizaţie non-profit specializată în jurnalismul de investigaţie.

Potrivit acestor documente, al căror conţinut nu este divulgat, NSA şi GCHQ au reuşit să obţină "cheile" pentru diferite sisteme de criptare cu ajutorul calculatoarelor performante şi cooperării unor companii de Internet, obţinute uneori prin intermediul ordinelor judecătoreşti.

Edward Snowden a făcut dezvăluiri la momentul respectiv care au permis deja aducerea la lumină a unor programe ale agenţiei americane, precum cel de strângerea a milioane de date telefonice (numărul de telefon, durata apelului) şi de supraveghere a Internetului (Prism).

Activitatea este o prioritate, după cum se precizează într-un document din 2007, citat de Times "În viitor, superputerile vor fi recunoscute pe baza puterii programelor lor de analiză criptologică". "Este preţul ce trebuie plătit pentru ca Statele Unite să păstreze un acces şi o utilizare neîngrădită a spaţiului virtual", continuă documentul. New York Times şi ProPublica relatează că responsabili americani de informaţii le-au cerut să nu publice aceste date, temându-se ca aceste dezvăluiri vor determina anumite instituţii şi alte unităţi să îşi schimbe metodele de criptare sau modul de comunicare.

"Presa nu a menţionat anumite aspecte însă a decis să publice articolul din cauza importanţei unei dezbateri publice asupra acţiunilor administraţiei, care slăbesc mijloacele cele mai puternice ce trebuie să protejeze viaţa privată a americanilor şi a tuturor", afirmă New York Times. Solicitată de AFP, direcţia naţională de informaţii (ODNI) americană nu a făcut comentarii. Dacă această capacitate de a descifra comunicaţiile securizate poate ajuta la prevenirea atentatelor, aceasta riscă să aibă şi "consecinţe neprevăzute slăbind securitatea comunicaţiilor", mai relatează cotidianul.

"Riscul atunci când se creează o poartă de acces în sisteme este de a nu fi singurii care o exploatează", explică Matthew Green, un cercetător în criptografie citat de New York Times. "Chiar dacă NSA dispune de mai multă putere pentru a încălca viaţa noastră privată în numele securităţii cibernetice, ea face Internetul mai puţin sigur şi ne expune hackerilor, spionajului străin şi unei supravegheri ilegale", a transmis într-un comunicat asociaţia de apărare a drepturilor civile ACLU.

În context, amintim de programul Blarney, care datează din 1978 şi se concentrează asupra unor obiective precum ”diplomaţii de top, antiterorismul, guvernele străine şi economie”, iar informaţiile din acest program secret ajung zilnic pe masa de lucru a preşedintelui SUA, Barack Obama.

Rampart-T este un program ce datează din 1991 şi urmăreşte ”guverne şi persoanele apropiate acestora”, având ca obiective 20 de state, printre care se numără Rusia şi China.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor