Noua strategie de apărare a Pentagonului: SUA vor oferi un sprijin „mai limitat” aliaţilor

Noua Strategie Naţională de Apărare a Pentagonului prevede ca Statele Unite să ofere un sprijin „mai limitat” aliaţilor, relatează BBC

Într-o schimbare semnificativă a priorităţilor sale de securitate, Departamentul Apărării consideră acum securitatea teritoriului SUA şi a emisferei occidentale — nu China — drept principala sa preocupare.

Versiunile anterioare ale strategiei — publicate o dată la patru ani — desemnau ameninţarea reprezentată de China drept principala prioritate de apărare. Relaţiile cu China vor fi abordate acum prin „forţă, nu confruntare”, se arată în raport.

Strategia de apărare întăreşte apelurile recente ale preşedintelui Donald Trump, inclusiv pentru o „împărţire mai echitabilă a poverii” din partea aliaţilor în contracararea ameninţărilor reprezentate de Rusia şi Coreea de Nord.

Noul raport, de 34 de pagini, urmează publicării, anul trecut, a Strategiei de Securitate Naţională a SUA, care afirma că Europa se confruntă cu un colaps civilizaţional şi nu prezenta Rusia drept o ameninţare pentru SUA. La acel moment, Moscova a spus că documentul este „în mare măsură în concordanţă” cu viziunea sa.

Prin comparaţie, în 2018, Pentagonul descria „puterile revizioniste”, precum China şi Rusia, drept „provocarea centrală” la adresa securităţii SUA.

Noua strategie le cere aliaţilor americani să facă mai mult, afirmând că partenerii s-au mulţumit să lase Washingtonul să le subvenţioneze apărarea, deşi neagă că această schimbare ar semnala o orientare a SUA către „izolaţionism”.

„Dimpotrivă, aceasta înseamnă o abordare concentrată şi cu adevărat strategică a ameninţărilor cu care se confrunta naţiunea noastră”, se arată în document.

Washingtonul a neglijat mult timp „interesele concrete” ale americanilor, afirmă raportul, adăugând că SUA nu doresc să confunde interesele americane „cu cele ale restului lumii — ideea că o ameninţare la adresa unei persoane aflate la jumătatea globului este aceeaşi ca una la adresa unui american”.

În schimb, se arată că aliaţii, în special Europa, „vor prelua conducerea împotriva ameninţărilor care sunt mai puţin severe pentru noi, dar mai grave pentru ei”.

Rusia, care a lansat o invazie la scara largă a Ucrainei în urmă cu aproape patru ani, este descrisă drept o „ameninţare persistentă, dar gestionabilă” pentru membrii estici ai NATO.

Spre deosebire de versiunile anterioare ale strategiei, Taiwanul, insula autoguvernată revendicată de China, nu este menţionat. Totuşi, documentul afirmă că SUA urmăresc să „împiedice pe oricine, inclusiv China, să fie capabil să domine SUA sau aliaţii săi”.

La sfârşitul anului trecut, SUA au anunţat o vânzare majoră de armament către Taiwan, în valoare de 11 miliarde de dolari, determinând China să organizeze exerciţii militare în jurul insulei ca reacţie.

Strategia conturează, de asemenea, un rol „mai limitat” al SUA în descurajarea Coreei de Nord. Coreea de Sud este „capabilă să-şi asume responsabilitatea principală” pentru această misiune, se adaugă.

În cele 12 luni de când Trump şi-a început al doilea mandat de preşedinte, SUA l-au capturat pe preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, au desfăşurat lovituri împotriva unor ambarcaţiuni suspectate de trafic de droguri în estul Pacificului şi în Caraibe şi, mai recent, au exercitat presiuni asupra aliaţilor americani pentru a achiziţiona Groenlanda.

Strategia reiterează că Pentagonul „va garanta accesul militar şi comercial al SUA la terenuri-cheie, în special Canalul Panama, Golful Americii şi Groenlanda”.

Documentul afirmă că abordarea administraţiei Trump va fi „fundamental diferită de strategiile grandioase ale administraţiilor de după Războiul Rece”: „La o parte idealismul utopic; intră în scenă realismul dur”.

La Forumul Economic Mondial de la Davos de la începutul acestei săptămâni, Trump a susţinut că SUA „nu au primit niciodată nimic” de la NATO şi că „nu am cerut niciodată nimic”.

El a criticat în continuare organizaţia, afirmând în mod eronat că „Statele Unite plăteau practic 100% din NATO”.

Premierul canadian, Mark Carney, a declarat că vechea ordine mondială „nu se va mai întoarce” şi i-a îndemnat pe alţi actori de putere medie — precum Coreea de Sud, Canada şi Australia — să se unească.

„Puterile medii trebuie să acţioneze împreună, pentru că dacă nu suntem la masă, suntem în meniu”, a spus Carney la reuniunea de la Davos.

Declaraţiile au venit în contextul în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a avertizat, la rândul său, asupra unei „deplasări către o lume fără reguli”.