Noua lege a "unităţii etnice" din China stârneşte îngrijorări privind drepturile minorităţilor

China a aprobat joi ceea ce a numit o lege a „unităţii etnice”, despre care apărătorii drepturilor omului avertizează că ar putea marginaliza şi mai mult grupuri minoritare precum uigurii.

Legea, adoptată de Congresul Naţional al Poporului, formalizează politici menite să promoveze mandarina drept „limbă comună naţională” în educaţie, în activitatea oficială şi în spaţiile publice.

Guvernul Chinei a fost acuzat de decenii că urmăreşte politici de asimilare forţată în întreaga ţară vastă, în cadrul majorităţii Han.

Coeziunea socială este un obiectiv central al noii legi privind „unitatea etnică”, ce incriminează implicarea în „activităţi teroriste violente, activităţi separatiste etnice sau activităţi extremiste religioase”, scrie France 24.

Legea îşi propune să „consolideze coeziunea” în interiorul Chinei, despre care legislaţia afirmă că traversează schimbări sociale fără precedent.

China recunoaşte oficial 55 de minorităţi etnice în interiorul graniţelor sale, care vorbesc sute de limbi şi dialecte.

Politicile guvernamentale au stabilit deja ca mandarina să fie utilizată ca limbă de predare în unele zone cu populaţii minoritare numeroase, precum Tibetul şi Mongolia Interioară.

Yalkun Uluyol, cercetător privind China la Human Rights Watch, a descris noua legislaţie drept o „abatere semnificativă” de la o politică din epoca lui Deng Xiaoping care garanta dreptul minorităţilor de a-şi folosi propria limbă.

Instituţiile de învăţământ vor trebui acum să utilizeze mandarina ca limbă principală de predare. Adolescenţii vor fi obligaţi să aibă „o stăpânire de bază” a mandarinei la finalizarea educaţiei obligatorii.

Nicio limbă minoritară nu este menţionată în mod specific în noua lege, deşi aceasta va afecta probabil vorbitorii de uigură, mongolă şi tibetană.

„Nu este o coincidenţă faptul că legea vizează spaţiile în care copiii sunt cel mai probabil să întâlnească limbă lor maternă. Intenţia fiind de a rupe legăturile copiilor cu identitatea, istoria şi cultura lor.”, a declarat Erika Nguyen de la PEN America.

Un raport recent al PEN şi al Southern Mongolian Human Rights Information Center (SMHRIC) a arătat că peste 80% dintre site-urile în limbă mongolă din China au fost „cenzurate sau interzise”.

Impunerea fluenţei în mandarină în viaţa publică ar putea de asemenea să limiteze şansele vorbitorilor de mongolă de a avansa profesional, a declarat într-un comunicat directorul SMHRIC, Enghebatu Togochog.

„Din punct de vedere economic, îi marginalizează pe mongoli, deoarece fluenţa în chineză devine un filtru pentru obţinerea locurilor de muncă şi pentru avansare”, a spus Togochog.

Legea mai prevede că dispoziţiile sale pot fi aplicate şi în afara graniţelor Chinei.

Deşi face apel la „consolidarea legăturilor” cu comunităţile chineze din străinătate, aceasta avertizează şi că persoanele din afara Chinei care „se implică în activităţi care subminează unitatea etnică” sau care incită la „separatism etnic” vor fi trase la răspundere legală.