Noi mărturii despre infernul din Coreea de Nord

Coreea de Nord a fost mult timp un stat paria datorită lagărelor sale de concentrare şi sistemului său de stratificare socială. În ciuda caracterului său secret şi izolării, împărăţia "solitară" a fost întotdeauna privită şi analizată de organizaţii pentru drepturile omului. În ultimii ani, zidul caracterului secret a fost înlăturat.

Cu ajutorul imaginilor prin satelit şi interviurilor cu mii de dezertori nord-coreeni, s-au înregistrat progrese constante în colectarea de date cu privire la crimele statului împotriva propriului popor - date care ar putea fi utilizate în studiile viitoare, spun susţinătorii drepturilor omului.

Regimul neagă existenţa oricăror probleme legate de drepturile omului. "Aşa-numitele tabere de prizonieri politici nu există", a declarat un reprezentant al Republicii Populare Democrate Coreea (RPDC sau Coreea de Nord), la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, pe 9 decembrie 2009, citat de "Gulagul Ascuns" de David Hawk.

Amnesty Internaţional estimează că între 150.000 şi 200.000 de prizonieri politici sunt închişi în Coreea de Nord. Circa 23.000 de nord-coreeni care s-au refugiat în Coreea de Sud au mărturisit că în Coreea de Nord au loc în prezent încălcări grave ale drepturilor omului.

Institutul SUA-Coreea de la SAIS (Şcoala de Studii Internaţionale Avansate) a co-sponsorizat pe 13 decembrie un seminar în Washington DC împreună cu Centrul de date privind drepturile nord-coreenilor (NKDB) şi Comitetul pentru Drepturile Omului din Coreea de Nord (HRNK), în cadrul căruia au fost publicate cele mai recente informaţii despre lagărele de concentrare din Coreea de Nord.

Începând cu anii 1990, NKDB a acumulat o bază de date de 42.408 de cazuri de încălcare a drepturilor omului comise împotriva a 23.437 de persoane. Un total de 8.703 interviuri şi anchete au fost efectuate începând cu anul 2002.

In-Sung Kim, care conduce echipa de cercetare a Centrului de date, a enumerat diverse categorii de încălcare a drepturilor omului în locurile nord-coreene de detenţie.

Datele arată scăderi uşoare ale încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului care duc la pierderea de vieţi omeneşti şi la pierderi ale mijloacelor de subzistenţă, dar o creştere a altor tipuri de abuzuri.

"Drepturile fundamentale ale omului au fost astfel îmbunătăţite, dar abuzuri privind libertatea de exprimare, proprietate, credinţă, drepturile deţinuţilor şi dreptul de şedere sunt încă raportate în număr mare", a relatat Kim pentru DailyNK, o publicaţie de opoziţie care operează în afara Coreei de Nord.

Imaginile din satelit, care s-au îmbunătăţit în ultimul deceniu, sunt o sursă valoroasă de date. HRNK a optat pentru un parteneriat cu DigitalGlobe, care oferă imagini de înaltă rezoluţie ale pământului. Ei au comparat imaginile din satelit ale Lagărului de concentrare 22 din Hoeryong, provincia Hamgyongul de Nord din 5 noiembrie 2010, 21 mai 2011 şi, mai recent, din 11 octombrie 2012. Raportul HRNK-DigitalGlobe privind Lagărul 22 publicat pe 24 octombrie s-a bazat pe această analiză.

"Un număr semnificativ de posturi de pază şi turnuri mai mici au fost fie demolate, fie abandonate", a declarat directorul executiv al HRNK, Greg Scarlatoiu. Aceasta ar părea să indice că regimul plănuieşte să închidă Lagărul 22.

Cu toate acestea, alte imagini prezintă recoltări pe câmpurile din apropiere şi activităţi la minele de cărbune, dovezi că lagărul 22 încă este operaţional. Raportul de sinteză a susţinut: "autorităţile nord-coreene au transferat mici formaţiuni de prizonieri din Lagărul 22 şi le-au înlocuit cu o forţă de muncă obişnuită din alte locuri."

"Cea mai mare teamă a mea este că ... regimul din Coreea de Nord este în procesul de dezmembrare a acestor facilităţi, încercând să le transforme în satele Potemkin, care pot fi prezentate ... inspectorilor", a spus Scarlatoiu. "[Regimul ar susţine atunci] "Toate rapoartele privind lagărele noastre cu prizonieri politici au fost cu siguranţă nefondate. Veniţi şi vedeţi"."

Organizaţiile sunt conştiente de impactul pe care datele lor le-ar putea avea în viitor. Dacă regimul se prăbuşeşte sau se transformă, documentaţia lor ar putea fi utilă în tragerea la răspundere a celor care au efectuat încălcări ale drepturilor omului.

Carl Gershman, preşedinte al Naţional Endowment for Democracy, a vorbit despre "eroziunea constantă şi destrămarea treptată a regimului totalitar închis din Coreea de Nord" în timpul discursului său de la simpozionul de pe 13 decembrie.

Gershman a spus că aceasta a început în anii 1990 cu foametea şi colapsul sistemului public de distribuţie - o piaţă privată evoluând din necesitate.

"Participarea la pieţe este o formă zilnică de rezistenţă", a susţinut Gershman.

Noua economie informală de piaţă i-a permis celui mai faimos evadat din Coreea de Nord, Shin Dong-Hyuk, să supravieţuiască, atunci când a scăpat din lagărul 14 unde s-a născut.

Shin a fost recent prezent în cadrul emisiunii 60 Minute, unde el a descris o viaţă de sclavie şi de foame perpetuă. El a fost martor la multe atrocităţi, inclusiv executarea mamei şi fratelui său. La vârsta de 23 ani, el a fugit din tabăra – singura lume pe care o cunoştea – şi şi-a găsit eventual libertatea în Coreea de Sud.

Shin era ţinut în tabăra din cauza că cei doi fraţi ai tatălui său au fugit în Coreea de Sud. Sentinţa, neobişnuită după standardele occidentale, s-a bazat pe practicile penale feudale ale dinastiei Chosun (1392-1897), reînviată de regimul comunist.

Până la trei generaţii pot fi încarcerate pe baza unei filozofii de "responsabilitate colectivă" sau "vina prin asociere." O treime din populaţie este considerată neloială faţă de regim şi este pedepsită sever.

Shin a putut găsi o ascunzătoare, hrană şi adăpost în societatea coreeană, deoarece ţara tolerează acum contrabanda şi corupţia la scara mică. "Ceva se schimbă cu siguranţă în Coreea de Nord. Nu mai este Coreea de Nord din anii '80 sau '90", a spus Gershman.

Coreea de Nord nu mai este ţara solitară de altă dată; ţara ştie că lumea este cu ochii pe ea.

Gershman a citat cartea, Evadare din Lagărul 14: Odiseea unui om remarcabil din Coreea de Nord spre libertatea Occidentului, unde autorul Blaine Harden l-a citat pe Shin: "E doar o chestiune de timp înainte ca RPDC să se decidă să distrugă tabăra. Sper ca Statele Unite ale Americii, prin presiune şi persuasiune, ... [să poată] convinge guvernul nord-coreean să nu-i ucidă pe toţi acei oameni din tabără. "

"Nu cred că ar ezita să omoare toţi [deţinuţii], deoarece ei sunt dovezi ... într-un moment în care lumea devine mai conştienţă de ceea ce se întâmplă."