Nicuşor Dan a prezentat Strategia de Apărare a Ţării: Reporneşte motoarele împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale
Preşedintele Nicuşor Dan a prezentat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, noua Strategie de Apărare a României care ar urma să fie adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
"Punem azi în dezbatere Strategia Naţională de Apărare şi o să vă prezint cele mai importante elemente ale acesteia. În primul rând, un element important este că prezentăm această Strategie, sau încercăm să o facem, din perspectiva cetăţeanului, adică nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetăţeanul care trăieşte, locuieşte în acest stat. Aici, din nou, întrebarea care se pune este câtă încredere are cetăţeanul în acest instrument, statul, şi care este disponibilitatea lui eventuală de a-l apăra. Şi aici bineînţeles că nu ştiu dacă răspunsul este cel mai fericit şi tocmai ăsta este rostul nostru, şi parte din această Strategie despre a corecta decalajul dintre un avans al societăţii, pe care l-a făcut pe multe planuri, inclusiv economic, şi o rămânere în urmă a administraţiei publice faţă de aşteptările acestei societăţi, care s-a maturizat în multe aspecte", a declarat Nicuşor Dan.
Potrivit şefului statului, conceptul central al acestei Strategii este acesta de independenţă solidară, adică, pe de o parte, acţiunile statului român, ale administraţiei, să fie în sensul apărării şi confirmării unei identităţi, a unui mod de a fi în lume şi, în acest sens, în relaţiile sale externe să apere interesele României în mod expres.
"Şi, pe de altă parte, să păstreze jumătatea solidară a acestui concept, să păstreze angajamentele şi toate parteneriatele internaţionale pe care România le are. Strategia diferă de cele care au fost până acum în mod esenţial prin faptul că contextul este diferit. Şi care este contextul geopolitic diferit faţă de perioadele anterioare? În primul rând, faptul că ordinea internaţională este pusă în discuţie. Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creştere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendinţă de grupare a statelor guvernate autoritar şi vedem o diminuare a capacităţii organismelor internaţionale de a păstra ordinea internaţională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară a contextului sau strict geopolitică a contextului", a afirmat Nicuşor Dan.
În acelaşi timp, preşedinte a remarcat o evoluţie tehnologică cu o creştere exponenţială, inclusiv inteligenţa artificială, "şi nu mai suntem într-un context în care cumva puterea militară şi capacitatea de apărare este proporţională cu economia şi cu investiţiile în apărare".
"Deci cine nu reuşeşte să facă saltul tehnologic pe care alţii îl fac va fi penalizat mult mai mult decât s-a întâmplat până acum.În acelaşi cadru, fenomenul global de digitalizare şi interacţiunea cu reţelele sociale dau liber unor acţiuni de manipulare şi dezinformare pentru care, din nou, trebuie să ai pregătite nişte mijloace specifice de apărare. O noutate este, bineînţeles, schimbarea raporturilor economice. Vedem un protecţionism economic, vedem o luptă pe resurse critice şi o limitare, ceea ce nu vedeam în urmă cu câţiva ani, o limitare a accesului la resurse critice. Vedem o creştere a acţiunilor de sabotaj şi de perturbare a infrastructurii critice, mai mult decât o vedeam în anii precedenţi, vedem radicalizare şi o creştere a tendinţelor antidemocratice, care sunt inclusiv întreţinute de actori statali. Vedem o creştere a ameninţărilor transnaţionale, transfrontaliere, trafic de droguri, migraţie ilegală şi, nu în ultimul rând, vedem efecte mai puternice ale schimbărilor climatice", a continuat Nicuşor Dan.
Şeful statului a explicat că acestea sunt elementele de context global care necesită acţiuni şi elemente de strategie care să fie diferite de cele cu care eram obişnuiţi.
Motoarele luptei anticorupţie, repornite
"Acum, trecând la ce trebuie să facă România, o să mă refer mai puţin, o să găsiţi în textul scris referinţe la partea internaţională. Evident că trebuie să păstrăm parteneriatele, trebuie să ne manifestăm interesele în cadrul Uniunii Europene, în cadrul NATO, parteneriatul cu Statele Unite - astea sunt lucruri care rămân constante ale politicii noastre.
Vreau să insist pe câteva chestiuni interne.
Administraţia publică - suntem la capitolul vulnerabilităţi - administraţia publică are nişte probleme. În primul rând, şi cumva ăsta a fost unul din - nu ştiu dacă şocuri - în orice caz surprinderi ale mele, că, inclusiv la acest nivel naţional, administraţia nu lucrează cu date. Deci sunt multe situaţii în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituţii publice. Fiecare îşi vede de micuţa sa politică sectorială şi, din cauza asta, nu avem o viziune integrată şi, bineînţeles, tot din cauza asta, nu avem nicio apetenţă a oamenilor din administraţie de a inova, de a avea curajul de a propune, ci mai degrabă o atitudine defensivă care face ca administraţia din România să băltească într-o rutină din care nu ştie să iasă.
O altă vulnerabilitate - şi am insistat ca ea să fie clar delimitată în Strategia Naţională de Apărare - este corupţia, care, pe de o parte, slăbeşte coeziunea socială. Cum spuneam mai devreme, e greu să vrei să te identifici, să aperi un stat corupt. Pe de altă parte, are consecinţele sale în economie şi deci în prosperitatea oamenilor şi inclusiv în calitatea administraţiei - asta ca vulnerabilitate. Câteva oportunităţi pe care aş vrea să le subliniez.
În primul rând, pe plan extern, poziţia noastră - şi care sunt, din nou, ceva mai puţin prezente în spaţiul public decât cele la care ne referim de fiecare dată - poziţia geografică a României ne oferă o oportunitate de a fi un centru de conectivitate pe relaţia dintre Europa şi Asia. Şi aici, bineînţeles că asta depinde în mare măsură de stabilitatea la Marea Neagră. Dar, pentru economia din România, asta este o mare oportunitate.
De asemenea, cum am mai spus de câteva ori, creşterea cererii globale de echipament militar oferă o oportunitate pentru industria noastră, care are tradiţie, care are încă profesionişti, care are locaţii şi, din fericire, în România avem prezente companii interesante de automotive şi companii interesante de tehnologie, şi parte importantă dintre problemele pe care au să le rezolve fiecare din aceste industrii sunt comune.
Deci asta este o oportunitate pentru următorii ani, şi am vrut să subliniez oportunitatea pentru multe domenii, dar în special pentru economia noastră a românilor din diaspora, oameni care au reuşit pe o piaţă mult mai concurenţială, deci care au dobândit nişte capacităţi pe care, în măsura în care se vor întoarce, vom putea să le folosim.
Şi chiar dacă nu se vor întoarce, parteneriate şi dezvoltarea de afaceri comune sau investiţii în România sunt oportunităţi pe care România poate să le folosească. Din nou, în ceea ce priveşte ceea ce este de făcut, nu o să insist foarte mult pe partea externă, o să spun din nou doar că diplomaţia comercială este extrem de importantă, este un loc în care trebuie, în mod evident, să progresăm pentru a reuşi să folosim potenţialul economiei noastre private, care se descurcă bine în context.
Pe zona economică, şi asta e o chestiune care ţine strict de securitate naţională, în sensul strict al termenului - oprirea evaziunii fiscale. Din nou o chestiune care ţine de securitate în sensul strict al termenului - energia, şi avem o corelaţie între dezvoltarea industrială şi preţul energiei, şi preţul energiei depinde de mai multe mecanisme administrative şi de capacitatea de a o produce.
Şi o să închei cu administraţia şi cu fenomenul corupţiei. În ceea ce priveşte administraţia, trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ mai devreme, adică trebuie să ajungem să avem o administraţie care lucrează cu date şi care are date care sunt aceleaşi o săptămână mai târziu. O administraţie care, prin coordonare, să reuşească să integreze eforturile diferitelor sale segmente, şi aici rolul Preşedintelui este important.
Iar, în ceea ce priveşte fenomenul corupţiei, am menţionat expres trei lucruri. În primul rând, o abordare integrată în sensul de colaborare între toate instituţiile care au aceste atribuţii, în al doilea rând implicarea serviciilor de informaţii în culegere de date cu privire la acest fenomen şi doar atât – am precizat expres că fără implicarea în etapa de cercetare penală şi în procesul de justiţie, şi corectarea mecanismelor legislative şi administrative care întârzie realizarea actului de justiţie în materie de corupţie, pentru că asta este una din principalele probleme pe care le vedem noi şi le văd toţi românii, întârzierea de ani în combaterea unor fenomene pe care societatea le vede.
Cam atât pe conţinut, bineînţeles că o să vă răspund la toate întrebările. Pe procedură, acest document va fi în dezbatere publică, deci azi se va pune pe site-ul Preşedinţiei, 24 noiembrie va fi o şedinţă a CSAT în care acest proiect sau o variantă uşor îmbunătăţită va fi avizată, 26 noiembrie voi prezenta Strategia în plenul Parlamentului.
Aceasta este o strategie, ea va fi urmată de un plan de implementare, aşa spune legea, aşa o să facem, care nu va avea un caracter public, dar în care toate atribuţiile, termenele, atribuţiile instituţiilor, termene de realizare vor fi prevăzute.
Acest plan de implementare va fi aprobat de CSAT şi planul de implementare va avea nişte rapoarte de progres pe care le vom discuta de asemenea în CSAT şi părţi din ele la comisiile de apărare din Parlament.
Încă două chestiuni care sunt legate înainte să trecem la întrebări, care ţin de zona de apărare-securitate. Mâine la Cincu se încheie un exerciţiu militar extrem de important pentru România, peste 5.000 de soldaţi din foarte multe ţări partenere participă la acest exerciţiu. Mâine este ultima zi, cu prezenţa foarte multor ambasadori ai ţărilor partenere din NATO, o dovadă în plus că România este într-un sistem de securitate care o apără."
Legat de pensiile militariilor şi a celor din MAI şi servicii
"Şi, ultima chestiune, vreau să o facem acum şi foarte explicit, există o îngrijorare în rândul cadrelor militare, şi a oamenilor din Ministerul de Interne, şi servicii, că ce s-a întâmplat cu pensiile magistraţilor se va întâmpla şi în aceste zone.
Da, este o discuţie care va începe la un moment dat, însă ceea ce vreau să transmit este că, aşa cum pentru magistraţi este expres că cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiţii de pensionare mai departe, adică în momentul în care se vor pensiona, dacă aleg să rămână în sistem, vor beneficia de condiţiile de la momentul acesta şi nu de la momentul viitor în care se vor pensiona, există acord politic pe toate palierele pentru ca acelaşi lucru să se întâmple în sistemele de apărare, interne, servicii, adică nu este un motiv ca oamenii să se pensioneze, pentru că, din păcate, din cauza incertitudinii - vorbesc acum doar de zona de magistraţi - din cauza incertitudinii pe ce urma să fie în sistemul de justiţie, multă lume s-a pensionat de frică că mai târziu nu va avea aceleaşi condiţii de pensionare.
Deci vreau să fac anunţul ăsta foarte clar pentru ca oamenii să aibă o previzibilitate pe ce se va întâmpla cu viitorul lor profesional."
Ştire în curs de actualizare
