NATO avertizat: se amplifică ameninţările la adresa securităţii Kosovo, venite din partea Serbiei

Într-o scrisoare comună adresată în această săptămână secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, înaintea Conferinţei pentru Securitate din München, miniştrii apărării ai Croaţiei şi Albaniei au cerut alianţei militare vestice să îşi “revizuiască” misiunea de menţinere a păcii în Kosovo pe fundalul ameninţării amplificate.

Tensiunile dintre Serbia şi fosta sa provincie Kosovo s-au intensificat după ce Belgradul a trimis luna trecută către Kosovo un tren pe ale cărui vagoane era pictat sloganul “Kosovo este Serbia”. Poliţia kosovară a oprit trenul la graniţă.

Preşedintele sârb a acuzat de atunci Priştina că doreşte să înceapă un război, în timp ce omologul său kosovar a avertizat că Serbia ar putea încerca să anexeze partea nordică predominant sârbă a tânărului stat Kosovo, aşa cum Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Scrisoarea către NATO trimisă de Croaţia şi Albania a deplâns “retorica naţionalistă a politicienilor sârbi şi acţiunile concrete la graniţă” care au amplificat tensiunile până în punctul în care acestea ameninţă securitatea şi stabilitatea.

Unii consilieri au declarat că ministrul albanez al Apărării, Mimi Kodheli, şi omologul său croat, Damis Krsticevic, au dorit în special ca atenţia NATO să se concentreze pe ameninţarea la adresa statului Kosovo.

Miniştrii i-au declarat lui Stoltenberg că ei vor susţine transformarea Forţei de Securitate a Kosovo – care este uşor înarmată şi se angajează, printre altele, în cazuri de criză, pentru protecţia civilă – într-o armată completă.

Dar pentru a crea o astfel de armată, Kosovo va avea nevoie de suportul minorităţii sale sârbe din Parlament, dar probabil reprezentanţii lor se vor opune mişcării.

Majoritatea etnică albaneză din Kosovo a proclamat unilateral independenţa în 2008, la un deceniu după un război cu forţele sârbe.

Serbia a refuzat să recunoască independenţa, deşi Kosovo este recunoscut ca stat de alte 110 naţiuni. Totuşi, până recent, liderii sârbi au participat la discuţii intermediate de UE pentru normalizarea legăturilor cu Kosovo.

Ambele state doresc să se alăture Uniunii Europene şi integrarea lor în bloc este văzută ca o cale pentru a garanta pacea în regiune. Dar, în timp ce Kosovo urmăreşte de asemenea să se alăture alianţei NATO, liderii sârbi au declarat că doresc să menţine relaţii cu Rusia şi să rămână neutri.

NATO a trimis o forţă de menţinere a păcii în Kosovo după o campanie aeriană în 1999, care a dus la alungarea forţelor sârbe ce luptau cu etnicii albanezi pro-independenţă. Conflictul din 1998-1999 s-a soldat cu moartea a 13.500 de persoane.

După ce au primit scrisoarea, oficialii NATO au precizat că alianţa rămâne dedicată continuării misiunii sale în Kosovo “pentru cât timp va fi necesar”.

La începutul misiunii, NATO a trimis aproximativ 55.000 de soldaţi în Kosovo, dar contingentul său a fost redus în prezent la aproximativ 4.500 de soldaţi.