Mustea-Şerban: Statul român oferă cetăţenilor prea puţine servicii online

Statul român oferă, astăzi, prea puţine servicii online cetăţenilor, în timp ce pentru mulţi dintre locuitorii României internetul este încă un OZN, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Răzvan Mustea-Şerban, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

"Astăzi, jumătate din România este conectată la lumea largă. Din păcate, cealaltă jumătate este deconectată, este uitată de lume. Trebuie să facem cumva să aducem cele două Românii la un viitor comun. Avem zone cu ultra-viteză a conexiunilor la internet, avem programatori ultra-performanţi, avem chiar hackeri super-specializaţi, dar în acelaşi timp prea mulţi români pentru care internetul este încă un OZN. Aceşti oameni şi-ar putea găsi o afacere, o slujbă dacă ar şti unde să caute informaţia necesară şi cum să o folosească după ce au găsit-o. Prea puţini cetăţeni folosesc astăzi serviciile online oferite de mediul public sau privat. Statul român oferă astăzi, din păcate, prea puţine servicii online cetăţenilor săi. Aici nu mă refer la site-uri sau portaluri statice care oferă doar informaţii ne natură descriptivă, ci la servicii care într-adevăr să le facă oamenilor viaţa mai uşoară. Internetul nu cunoaşte graniţe, dar pieţele online sunt încă separate de foarte multe discrepanţe şi bariere", a afirmat ministrul Comunicaţiilor.

Potrivit oficialului MCSI, era digitală trebuie să însemne responsabilizare şi emancipare, un prim pas fiind reducerea birocraţiei din instituţiile statului.

"Era digitală trebuie să însemne responsabilizare şi emancipare. Reducerea birocraţiei din instituţiile statului, din primării, din şcoli, spitale, dispensare, secţii de poliţie depinde în bună măsură de internet şi de nivelul de tehnologizare a societăţii", a explicat Răzvan Mustea-Şerban.

Agenda Digitală 2020, lansată în luna mai 2010, defineşte şapte domenii prioritare de acţiune în Uniunea Europeană: crearea unei pieţe unice digitale, interoperabilitate crescută, sporirea siguranţei şi a încrederii în internet, accesul mult mai rapid la internet, mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare, ridicarea nivelului aptitudinilor şi incluziunii în materie de "alfabetizare digitală" şi aplicarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă societatea, de exemplu schimbările climatice şi îmbătrânirea populaţiei.

Unul dintre obiectivele pentru 2020 este de a pune la dispoziţia tuturor cetăţenilor europeni internet la viteze de minimum 30 Mbps, cu 50% din familiile europene abonate la conexiuni de minimum 100 Mbps.

La jumătatea anului trecut, un raport publicat de Comisia Europeană, ce indică nivelul performanţei UE şi a statelor membre cu privire la realizarea obiectivelor convenite ale Agendei digitale pentru Europa, arăta faptul că progresele înregistrate în cursul primului an al Agendei Digitale Europa 2020 au fost satisfăcătoare, în special în ceea ce priveşte utilizarea Internetului, unde era consemnat un procentaj de 65% din populaţia UE.

Luni, la sediul Institutului Naţional der Statistică (INS) din Bucureşti, are loc conferinţa cu tema "Alianţa Digitală pentru România-capitolul incluziunea digitală". Evenimentul îşi propune să încurajeze cooperarea stakeholderilor (administraţie publică, mediul de afaceri şi societatea civilă) implicate în acţiuni de alfabetizare digitală, dezvoltare a competenţelor digitale şi a incluziunii digitale pe teritoriul României.

Incluziunea digitală este unul dintre cele şapte domenii de acţiune ale Agendei Digitale şi joacă un rol fundamental pentru dezvoltarea viitoare a României.