Miză pentru reconcilierea palestiniană

Doar o sută de kilometri despart Gaza de Ramallah, dar pentru 'noi este mai uşor să mergem în Norvegia decât să obţinem permis de la Israel pentru a intra în Cisiordania', se plânge Khalil Shahin, director al Centrului Palestinian pentru Drepturile Omului din Gaza, care nu a mai fost în Ramallah din 1993, şi care îşi cunoaşte colegii de la centrul omonim din Cisiordania, din video-conferinţele de pe Internet, notează marţi Las Provincias.

Politica de separare în două a teritoriilor palestiniene, pusă în aplicare de Israel după prima Intifada (1989) - şi a războiului ulterior dintre Hamas şi Fatah, cele două forţe care guvernează Cisiordania şi, respectiv, Gaza - i-au îndepărtat pe palestinienii din cele două părţi, în asemenea măsură încât se simt cetăţenii a două state diferite, dar această situaţie ar putea lua sfârşit odată cu apelul la unitate lansat după ultima ofensivă israeliană asupra Fâşiei Gaza.

Iar contactele se accelerează în ajunul supunerii la vot în Adunarea Generală a ONU a cererii Autorităţii Naţionale Palestiniene de recunoaştere a sa ca stat observator, ceea ce ar deschide calea denunţării Israelului în faţa organismelor internaţionale de justiţie. Khaled Meshaal, liderul Hamas din exil, l-a sunat pe preşedintele ANP, Mahmoud Abbas pentru a-i spune că partidul islamist că salută posibila recunoaştere la ONU, un gest pe care nu l-a făcut niciodată Hamas, care refuză să recunoască frontierele din 1967 (de dinaintea Războiului celor şase zile împotriva Israelului).

În timp ce mediatorii palestinieni şi israelieni negociau la Cairo cele 45 puncte de acord pentru încetarea focului care a pus punct săptămâna trecută ofensivei israeliene asupra fâşiei, purtătorul de cuvânt al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Nabil Shaath, a anunţat viitoarea vizită a preşedintelui Abbas în Gaza şi eliberarea semnificativă a zeci de deţinuţi ai Hamas încarceraţi în închisorile din Cisiordania, după războiul care a opus ambele părţi în 2005. O măsură care va fi aplicată şi pentru deţinuţii din Fâşie, potrivit purtătorului de cuvânt al mişcări fundamentaliste.

Evenimentele se precipită iar ONU s-a văzut obligată să lanseze un apel la prudenţă prin intermediul purtătorului său de cuvânt adjunct, Eduardo del Buey, care s-a declarat 'prudent optimist' faţă de încetarea focului şi de negocierile angajate. Bazele principale ale acordului se referă, pe de-o parte, la încetarea lansării de rachete asupra Israelului, lucru cu care Hamas pare să fie întru totul de acord: un imam a dictat o lege 'fatwa' care condamnă aspru 'păcatul' încălcării încetării focului. Pe de altă parte, Israelul s-a angajat să pună capăt asasinatelor 'selective' şi să flexibilizeze blocada asupra fâşiei.

Ofensiva israeliană şi votul la ONU au eclipsat orele prealabile exhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Yasser Arafat. În prezenţa experţilor din Franţa, Elveţia şi Rusia, osemintele liderului istoric palestinian, Yasser Arafat, decedat în anul 2004, au fost exhumate marţi la Ramallah şi au fost prelevate eşantioane pentru a se verifica ipoteza asasinării prin otrăvire. Va fi un moment istoric dacă se vor confirma afirmaţiile ziaristului israelian şi biograf personal al lui Ariel Sharon, Uri Dan, care, înainte de a muri în 2006, a mărturisit că fostul premier a primit undă verde de la preşedintele George W. Bush pentru a-l otrăvi pe Arafat, duşmanul său veşnic. Potrivit lui, răspunsul a fost afirmativ.