Mărul de Aur, în grădina Moldoviţei

Printre monumentele istorice şi de arhitectură ale Bucovinei, ce sunt înscrise şi pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, se află şi Mânăstirea Moldoviţa, una dintre cele mai importante ctitorii din epoca domniei lui Petru Rareş. Este situată în comuna Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, la o distanţă de aproximativ 15 km de comuna Vama.

Începuturile ei rămân învăluite în negura vremii, tradiţia pomenind de existenţa ei încă de pe timpul primilor Muşatini. Sub paşnica şi strălucita domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită şi înzestrată de ctitori, mânăstirea a dăinuit până la sfârşitul veacului al XV-lea, când, din pricina unei alunecări de teren, s-a prăbuşit. Ruinele ei se văd şi astăzi, la aproximativ 500 m distanţă de actuala mânăstire.

Ctitorită la leatul 1532, de către voievodul Petru Rareş, şi zugrăvită la 1537, actuala mânăstire pare o fortăreaţă. Vrând să continue existenţa vechii mânăstiri Moldoviţa, ctitorul a ales locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi a construit-o pe cea actuală. Cu siguranţă, au existat locuinţe, după fundaţiile ce se văd în partea de Miazănoapte, pe ale căror temelii episcopul Efrem de Rădăuţi, între anii 1610 şi 1612, a construit clişarniţa, cum i se spunea unei case egumeneşti, pentru locuinţa sa, pentru păstrarea odoarelor sacre şi organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti, continuând astfel opera culturală a lui Petru Rareş.

Actualul ansamblu monahal se compune din Biserica cu hramul ”Buna Vestire”, zidul de incintă înalt de 6 m şi gros de 1,2 m, prevăzut cu trei turnuri masive pe latura de Răsărit, clişarniţă şi stăreţie, cea din urmă ridicată mai târziu, în veacurile XVII-XIX. Biserica are plan treflat şi este alcătuită din altar, naos, gropniţă, pronaos, pridvor închis şi pridvor deschis.

Arhitectura ei îmbină elemente de artă bizantină şi gotică, specifice multor biserici din Nordul Moldovei. Absida altarului are şapte laturi cu firide în zid. Naosul are două abside poligonale, fiecare cu câte o fereastră. Turla, octogonală în afară, are patru ferestre. Gropniţa este prevăzută cu o fereastră cu chenar dreptunghiular. Pridvorul deschis, zugrăvit, este susţinut de patru stâlpi de piatră, groşi la exterior, şi doi lângă zid.

Pe din afară, faţadele sunt împodobite cu firide alungite în partea absidelor, iar sub streaşină un rând de ferestruici înconjoară biserica. Are contraforturi în partea absidelor şi a altarului. Pictura interioară şi exterioară, realizată în anul 1537, impresionează prin frumuseţea ei deosebită; cea exterioară este executată în tehnica ”al fresco”.

Pe peretele din dreapta naosului este tabloul votiv, cu voievodul Petru Rareş, soţia sa, doamna Elena, şi fiii lor, Iliaş şi Ştefan. La exterior, se remarcă scena ”Asediul Constantinopolului”, care se dorea a fi şi un avertisment cu privire la primejdiile din partea turcilor. În pronaos se află şi cinci morminte ale unor dregători din Moldova, iar în gropniţă se găseşte mormântul episcopului Efrem al Rădăuţilor. Turnul-clopotniţă de la intrare este construit din piatră şi este prevăzut cu o uşă masivă de lemn, întărită cu metal.

Muzeul Mânăstirii Moldoviţa expune numeroase obiecte de artă, cărţi rare etc. Se remarcă două epitafuri din vremea lui Ştefan cel Mare, precum şi un jilţ, atribuit, după tradiţie, voievodului Petru Rareş. Tot aici se păstrează şi premiul ”Mărul de Aur”, acordat de Federaţia Internaţională a Ziariştilor.