MAE demontează "ştirea falsă" potrivit căreia o lege de la Kiev privind cetăţenia ar afecta comunităţile româneşti din Ucraina

Atât Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României cât şi ministra Oana Ţoiu au venit cu precizări miercuri, pe Facebook, pentru a clarifica neînţelegerile apărute în spaţiul public privind modificarea legii cetăţeniei de către autorităţile de la Kiev.

"MAE informează că modificarea legislativă în cauză vizează obţinerea cetăţeniei ucrainene. În cursul ultimilor trei ani, legislaţia ucraineană cu privire la cetăţenie a suferit mai multe amendamente, menite să uşureze obţinerea cetăţeniei ucrainene, fără a renunţa la celelalte cetăţenii deţinute, de către cetăţeni străini care luptă ca voluntari în cadrul forţelor armate ucrainene sau desfăşoară activităţi umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora, precum şi pentru a menţine şi întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităţilor ucrainene din străinătate. Legea, adoptată în iunie 2025 şi intrată în vigoare la data de 16 ianuarie 2026, nu se referă la persoane care au deja cetăţenia ucraineană", precizează Ministerul român de Externe.

Potrivit sursei citate, "legea vizează în principal, deşi nu exclusiv, comunităţile ucrainene din străinătate. De altfel, cele cinci state din prima listă aprobată de executivul ucrainean sunt statele în care locuiesc cele mai mari comunităţi ucrainene din străinătate".

La rândul său, şefa MAE a precizat printr-un mesaj transmis video că legea care a intrat în vigoare în Ucraina nu vizează drepturile comunităţilor româneşti din Ucraina, ci îi vizează pe cei care ar vrea să ceară şi să obţină cetăţenie ucraineană.

„Am văzut că a luat foc internetul cu o ştire falsă, aceea privind dubla cetăţenie pentru comunităţile româneşti din Ucraina, oameni buni. Lista ţărilor, de altfel, este o listă bazată pe numele celor care ar putea să îşi dorească asta care locuiesc în ţările respective. Deci nu este luat un drept al comunităţilor româneşti din Ucraina. De altfel, dacă sunt români care vor să obţină cetăţenie ucraineană, noi nu ştim asta încă. Nu avem elemente care le-ar face să credem că există o cerere în direcţia asta”, a precizat Oana Ţoiu.

Şefa MAE a dat asigurări că drepturile comunităţilor româneşti din Ucraina, unde sunt încă lucruri de rezolvat, „sunt parte din agenda noastră diplomatică şi o să continuăm acest efort şi în procesul de preaderare şi deaderare. Dar informaţia care circulă acum pe internet şi nivelul de îngrijorare pe care l-a generat nu este potrivită”.

Anterior acestor precizări transmise de MAE, în spaţiul public apăruse informaţia că Ucraina a acceptat dubla cetăţenie (cea ucraineană plus cea a altei ţări) pentru o serie de persoane, însă această dublă cetăţenie nu s-ar putea aplica şi pentru etnicii români din Ucraina.

Şeful Comisiei de politică Externă din Senatul României, Titus Corlăţean, a transmis miercuri, printr-un comunicat al Parlamentului, că „a luat notă cu profundă îngrijorare de decizia autorităţilor de la Kiev, prin care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetăţenie, un nou gest care aduce atingere prezervării identităţii românilor din Ucraina şi pune sub semnul întrebării onestitatea autorităţilor de la Kiev în relaţia cu România”. Detalii aici.