Madrid: Mii de manifestanţi cer guvernului spaniol să accepte mai mulţi refugiaţi

Manifestanţii au scandat sâmbătă slogane precum “Nicio fiinţă umană nu este ilegală” şi au mărşăluit în spatele unui banner uriaş pe care era scris mesajul “Dorim să îi primim acum! Gata cu scuzele. Gata cu barierele”.

Conform unui controversat acord de relocalizare semnat de statele membre ale Uniunii Europene în cel mai înalt punct al crizei refugiaţilor din 2015, blocul european a stabilit să redistribuie solicitanţii de azil ajunşi în Europa pe baza unui sistem de cote obligatorii. Obiectivul a fost acela de a manifesta solidaritate şi de a relaxa povara de pe umerii autorităţilor elene şi italiene copleşite de numărul mare de imigranţi sosiţi pe teritoriile lor.

Planul iniţial prevedea ca 160.000 de refugiaţi să fie relocalizaţi până în luna septembrie a acestui an. Estimările privind numărul de refugiaţi relocalizaţi până acum variază potrivit unor surse diferite, dar în mod sigur numărul nu este nici pe departe aproape de 160.000.

În 2015, Spania a promis că va accepta 17.300 de refugiaţi, dar până acum a relocalizat doar puţin peste 1.300, conform Amnesty Internaţional.

Spania a promis că va accepta 15.888 de persoane din tabere pentru refugiaţi din Italia şi Grecia, aflate pe linia frontului afluxului de refugiaţi, şi 1.449 din Turcia şi Libia. Mulţi dintre refugiaţi provin din Siria, au declarat unii oficiali spanioli.

Un marş în luna februarie în Barcelona pentru susţinerea refugiaţilor a atras aproximativ 160.000 de manifestanţi, au precizat organizatorii şi câţiva oficiali.

Bruxelles vs. Polonia, Ungaria şi Republica Cehă

Spania nu este singura ţară care nu a respectat prevederile acordului privind relocalizarea refugiaţilor, în timp ce unele ţări şi-au exprimat public opinia că nu sunt de acord cu planul UE.

La începutul acestei săptămâni, Uniunea Europeană a declarat că lansează o acţiune legală împotriva Poloniei, Ungariei şi Republicii Cehe pentru refuzul lor de a accepta mai mulţi refugiaţi.

Polonia şi Ungaria încă nu au acceptat niciun refugiat, în timp ce Republica Cehă a primit 12 refugiaţi anul trecut şi a anunţat la începutul acestei luni că se va retrage din planul UE din cauza unor temeri legate de securitatea naţională.

Procedurile de infringement lansate marţi împotriva celor trei state UE probabil vor deschide calea litigiilor juridice timp de câteva luni, înainte de impunerea oricăror posibile sancţiuni monetare.

Premierul ceh Bohuslav Sobotka a respins imediat acţiunea Comisiei Europene.

“Comisia Europeană insistă orbeşte pe promovarea unor cote disfuncţionale care au scăzut încrederea cetăţenilor în abilităţile UE şi care a amânat conlucrarea pentru unele soluţii schematice la criza imigraţiei”, a precizat Sobotka într-o declaraţie trimisă prin email.

De asemenea, atât Ungaria cât şi Slovacia au contestat mecanismul de relocalizare impus de Bruxelles la cea mai înaltă instanţă a Uniunii Europene, unde o primă opinie asupra acestei probleme va fi prezentată luna viitoare.

Răspunzând criticilor Bruxelles-ului, guvernul ungar a declarat recent că detenţia solicitanţilor de azil pe durata procesării cererilor acestora reprezintă o măsură de securitate, luând în considerare faptul că mai multe atacuri teroriste au fost comise în ultimele câteva luni în mai multe state UE.