Liderul comuniştilor de la Chişinău, pentru presa rusă: Modernizarea Armatei încalcă neutralitatea / Anatol Şalaru: „Nicăieri nu scrie că, dacă eşti neutru, trebuie să fii şi idiot”
În timp ce autorităţile de la Chişinău depun eforturi pentru modernizarea Armatei Naţionale, opoziţia parlamentară critică acţiunile guvernării, lansând falsuri şi speculaţii, iar presa propagandistică de la Moscova nu ezită să le preia şi să le exploateze în spaţiul informaţional pro-Kremlin. După ce Parlamentul de la Chişinău s-a întrunit, la 8 octombrie, într-o şedinţă cu uşile închise pentru a examina structura şi efectivele Armatei Naţionale, preşedintele de onoare al Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat că Republica Moldova ar putea deveni „cap de pod militar al NATO”, iar modernizarea Armatei Naţionale ar ascunde, de fapt, „încălcarea neutralităţii constituţionale”, notează Ziarul de Gardă.
Menţionăm că la şedinţa din 8 octombrie au avut acces deputaţii şi un număr limitat de angajaţi ai Secretariatului Parlamentului, iar utilizarea dispozitivelor electronice a fost interzisă. Ulterior, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunţat aprobarea noii structuri a forţelor armate. Comuniştii au boicotat şedinţa, iar într-un interviu acordat agenţiei ruse de stat „RIA Novosti”, Voronin şi-a justificat decizia prin presupusa militarizare a ţării.
„În ultimii cinci ani, observăm cum actuala majoritate de guvernare amplifică artificial tensiunile, intimidează populaţia şi atrage în mod constant Republica Moldova în sfera intereselor NATO, transformând ţara într-un cap de pod militar al Alianţei. Am protestat şi vom continua să protestăm împotriva politicii de militarizare a ţării”, a declarat Voronin, ezitând să vorbească despre războiul dus de Rusia în Ucraina de aproape cinci ani.
Mai mult decât atât, Voronin a acuzat autorităţile de la Chişinău că ar încălca deliberat neutralitatea constituţională a Republicii Moldova, folosind modernizarea Armatei Naţionale drept pretext, în timp ce dronele ruseşti survolează zilnic spaţiul aerian moldovenesc, iar Ucraina apără de aproape cinci ani Republica Moldova de războiul lansat de Rusia.
„În loc să păstreze rolul istoric al Republicii Moldova de punte între Est şi Vest, regimul Sandu sapă un şanţ de netrecut. Ţara este transformată, pas cu pas, într-un instrument al jocurilor geopolitice ale altora, ceea ce riscă să ducă la pierderea completă a suveranităţii”, a mai afirmat politicianul.
În materialele distribuite online, declaraţiile lui Voronin au fost însoţite de afirmaţii potrivit cărora actuala guvernare şi statele occidentale ar stimula sentimentele antiruseşti şi ar apropia Moldova de NATO, în detrimentul suveranităţii sale.
Fostul ministru al Apărării, Anatol Şalaru, a precizat pentru ZdG că statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment pentru ca Republica Moldova să-şi modernizeze armata ori să coopereze cu statele NATO.
„Acum, noi avem în Constituţie un articol în care scrie că R. Moldova este ţara neutră. Dar nicăieri nu scrie că, dacă eşti neutru, trebuie să fii şi idiot. Nicăieri nu scrie că, dacă eşti neutru, nu trebuie să ai armată sau nu trebuie să te poţi apăra.
Noi trebuie să cheltuim pentru apărare din cauza că suntem neutri, din cauza că neutralitatea nu ne permite să facem parte dintr-o alianţă sau bloc militar, din cauza că pe noi nu ne va apăra nimeni în cazul în care suntem atacaţi de către Rusia. Şi Ucraina avea neutralitatea trecută în Constituţie, dar asta nu a salvat-o de Rusia”, a declarat Şalaru pentru ZdG.
Fostul ministru consideră că discuţiile despre neutralitate sunt adesea folosite pentru a induce ideea că Republica Moldova nu ar avea dreptul să-şi consolideze capacităţile militare.
„Avem dreptul să ne înarmăm, avem dreptul să ne apărăm şi, în acelaşi timp, noi nu încălcăm nicio regulă, niciun acord pe care l-am semnat şi ni l-am asumat”, a punctat acesta.
De asemenea, Anatol Şalaru consideră nefondată acuzaţia potrivit căreia Republica Moldova ar fi transformată într-un „cap de pod militar” al Alianţei Nord-Atlantice, scrie sursa citată.
„Nu există niciun interes din partea NATO pentru a transforma R. Moldova într-o nu ştiu ce mare bază militară sau cap de pod. Astea sunt nişte aberaţii ale unor persoane care deja de mult au pierdut capacitatea de a gândi. Cum să transforme R. Moldova într-un cap de pod dacă ţara noastră nu are frontieră cu Rusia? Ce interes militar prezintă R. Moldova pentru NATO acum?” se întreabă retoric fostul ministru al Apărării de la Chişinău.
Acesta precizează că parteneriatul cu NATO presupune, în primul rând, sprijin pentru capacităţile proprii de apărare ale Republicii Moldova.
„NATO poate să colaboreze logistic. NATO poate să colaboreze din punct de vedere al dotării armatei naţionale, al pregătirii armatei naţionale. Dar nu va veni NATO să transforme armata R. Moldova într-o armată NATO, fiindcă noi nu suntem şi nu vom fi în următorii mulţi ani membri NATO”, a remarcat Anatol Şalaru.
Menţionăm că, în cadrul Moldova Security Forum 2026, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că înlocuirea echipamentelor sovietice învechite cu tehnică modernă urmăreşte îmbunătăţirea protecţiei militarilor şi a capacităţii armatei de a-şi îndeplini misiunile. Ministrul a precizat că Moldova alocă apărării mai puţin de 1% din PIB şi că modernizarea nu urmăreşte escaladarea situaţiei de securitate.
Strategia Naţională de Apărare pentru anii 2024–2034 prevede creşterea graduală a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a ajunge la 1% din PIB până în 2030. Această ţintă nu reprezintă, în sine, o dovadă a pregătirii pentru război şi nici nu presupune aderarea la NATO. Este un obiectiv bugetar care trebuie analizat în raport cu necesităţile de apărare ale statului şi cu ameninţările identificate în documentele sale strategice. Strategia de apărare identifică inclusiv prezenţa militară rusă în regiunea transnistreană drept o ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova.
Expertul comunităţii WatchDog, Artur Leşcu, explică eficienţa unor astfel de naraţiuni prin existenţa unui public deja receptiv la mesajele anti-NATO, cultivate în timp de propagandă sovietică şi rusă.
„Cordonul ombilical dintre unii politicieni de-ai noştri şi Moscova nu s-a rupt. Uneori, mecanismul de colaborare este foarte scurt, fără verigi intermediare: o legătură directă între ei şi Moscova. Astfel de mesaje contează pentru societatea moldovenească, în care există deja viziuni pro-ruseşti, deci declaraţiile cad pe teren fertil”, a punctat expertul.
În opinia lui Artur Leşcu, decenii de propagandă sovietică şi rusească au transformat NATO într-o sperietoare de serviciu. Logica nu mai contează, mesajele funcţionează pe emoţii, mai ales pe frică, iar repetarea acestor mesaje în spaţiul public poate alimenta percepţia că dezvoltarea capacităţilor de apărare ar reprezenta un pericol, nu o măsură de protecţie.
În ceea ce priveşte declaraţiile lui Voronin, mesajul nu a pornit direct de la un reprezentant al autorităţilor ruse, ci de la un fost preşedinte al Republicii Moldova şi lider al unei formaţiuni parlamentare de opoziţie. Ulterior, declaraţiile au fost preluate de o agenţie rusă de stat şi redistribuite în Republica Moldova de mai multe surse informaţionale. Acest circuit permite ca un mesaj politic intern să fie prezentat publicului sub forma unui material al presei ruse, apoi să fie amplificat prin canale locale, consideră expertul.
„Faptul că mesajele vin de la politicieni ʻlocaliʼ este marele avantaj al Moscovei. Maşinăria propagandistică acţionează eficient prin actori locali, ca să existe imaginea că moldovenii îşi doresc aşa ceva, iar ideea nu este născocită la Kremlin”, a conchis Leşcu.
