Liderii UE se reunesc pentru a contracara presiunile din partea Rusiei, Chinei şi a lui Trump

Lideri din întreaga Uniune Europeană se reunesc joi într-un castel din Belgia, în contextul în care blocul format din 27 de state se confruntă cu antagonismul preşedintelui american Donald Trump, cu tacticile economice de forţă ale Chinei şi cu ameninţările hibride din partea Rusiei — provocări care au determinat o regândire a abordării Europei în materie de diplomaţie şi comerţ.

„Ştim cu toţii că trebuie să schimbăm direcţia şi ştim cu toţii care este direcţia. Totuşi, uneori pare că stăm pe puntea navei privind spre orizont, fără să putem atinge cârma”, le-a spus premierul belgian Bart De Wever unor lideri europeni reuniţi miercuri, potrivit AP News.

Există însă viziuni concurente cu privire la modul în care UE trebuie să se schimbe. Reuniunea de joi are rolul de a contura propuneri pentru un alt summit programat la sfârşitul lunii martie.

În timp ce liderii urmează să traverseze un pod mobil pentru a ajunge la castelul Alden Biesen din secolul al XVI-lea, liniile de falie în bătălia pentru viitorul Europei devin tot mai clare.

Cancelarul german Friedrich Merz şi prim-ministra italiană Giorgia Meloni conduc o aripă a blocului care solicită dereglementare, relansarea relaţiei Europei cu Washingtonul şi încheierea unor acorduri comerciale, precum cel recent semnat cu statele Mercosur din America de Sud.

„Trebuie să eliminăm reglementările în fiecare sector”, a declarat Merz miercuri.

Însă aceştia sunt în dezacord cu Franţa.

O problemă-cheie este în ce măsură cheltuielile UE pentru apărare ar trebui limitate la achiziţii de la companii europene din domeniul armamentului. Preşedintele francez Emmanuel Macron susţine că firmele din UE ar trebui să aibă prioritate, în timp ce Merz şi Meloni afirma că achiziţiile ar trebui făcute atât de la companii străine, cât şi europene.

Macron a îndemnat UE să îşi protejeze industriile în ansamblu prin aplicarea unei „preferinţe europene” în sectoare-cheie precum tehnologiile curate, industria chimică, siderurgia, industria auto şi apărarea.

„Trebuie să ne protejăm industria. Chinezii o fac, americanii o fac şi ei”, a declarat Macron într-un interviu acordat mai multor ziare, inclusiv Le Monde şi The Financial Times, publicat marţi.

Fără o anumită preferinţă europeană în sectoarele strategice, „europenii vor fi înlăturaţi".

"Este o măsură defensivă, dar este esenţială, pentru că ne confruntăm cu competitori neloiali care nu mai respectă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a spus Macron.

Liderii UE vor dezbate, de asemenea, noi instrumente financiare pentru a proteja blocul într-un sistem comercial global zguduit de ofensiva fulgerătoare de tarife a lui Trump şi de restricţionarea de către China a exporturilor de minerale critice.

Macron îşi reînnoieşte apelul ca UE să poată contracta împrumuturi, pe care le-a descris drept „euroobligaţiuni pentru viitor”, care ar oferi oportunitatea „de a provoca hegemonia dolarului”.

Merz şi Meloni evită strategia de revitalizare şi modernizare economică propusă de Mario Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene: dereglementare, diversificarea relaţiilor comerciale, investiţii masive în infrastructură şi integrare şi simplificare reglementară la nivelul blocului.

Joi, Germania şi Italia vor cere liderilor să acţioneze prin reducerea birocraţiei UE, consolidarea pieţei unice şi „asigurarea unei politici comerciale ambiţioase, bazate pe reguli comune şi pe condiţii de concurenţă echitabile”.

Aceasta reflectă accentul pus pe securitatea economică de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, asemenea lui Merz, este o personalitate marcantă a Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European şi care include 13 şefi de stat sau de guvern din UE.

În discursuri susţinute miercuri în Parlamentul European de la Strasbourg, Franţa, şi la Summitul Industriei Europene de la Anvers, Belgia, von der Leyen a afirmat că forţa economică stă la baza tuturor celorlalte aspecte.

„Puterea noastră pe scena globală depinde în mare măsură de forţa noastră pe plan economic”, a spus ea.

Cetăţenii din întregul bloc îşi doresc o UE mai puternică şi o conducere mai unită, mai fermă şi mai ambiţioasă în contextul ameninţărilor militare, presiunilor economice şi instabilităţii climatice, potrivit unui sondaj oficial al UE, Eurobarometru.

„Nu a existat niciodată un moment mai potrivit pentru liderii europeni, pentru liderii politici naţionali, să valorifice această cerere a cetăţenilor europeni pentru o acţiune europeană mai amplă”, a declarat Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la şcoala de afaceri HEC Paris.